Arhiva Gazetei de Transilvania, aproape de digitizare. Istoria din primul ziar românesc al Braşovului, salvată dintr-un beci, de pe Sadoveanu

Arhiva din perioada comunistă şi de după Revoluţia din 1989 a Gazetei de Transilvania şi a suplimentelor acesteia a fost la un pas de distrugere. Uitată în subsolul clădirii de pe strada Mihail Sadoveanu, unde a funcţionat cel mai vechi ziar în limba română până la dispariţia din 2009, ar fi fost sortită pieirii fără câţiva oameni cu mare dragoste faţă de istoria oraşului nostru.
Istoricul Thomas Şindilariu, cel care are în grijă şi arhiva Bisericii Evanghelice, a găsit 100 de tomuri în subsolul clădirii care a fost cumpărată de un dezvoltator. Thomas Şindilariu a luat legătura cu Muzeul Casa Mureşenilor Braşov şi, în februarie 2018, muzeografii au preluat preţioasa arhivă. Timp de aproape un an, angajaţii Muzeului Casa Mureşenilor au depus o muncă de organizare şi de catalogare a ziarelor.
„Ziarul «Drum Nou» a surprins de la dezvoltarea tuturor marilor întreprinderi braşovene: Steagul Roşu, Tractorul, ICA Ghimbav, Rulmentul, Hidromecanica, Metrom, deci, marea industrie braşoveană - şi vorbim despre dezvoltare pentru că unele dintre ele au existat dinaintea celui de Al Doilea Război Mondial şi au avut chiar şi o bază săsească unele dintre ele – până la construcţia de blocuri şi extinderea Braşovului, pentru că, aşa cum ştim cu toţii, de exemplu, în 1940, Calea Bucureşti exista doar ca drum, cu vestiţii plopi care asigurau umbra pentru berea care venea de la Dârste”, a explicat muzeograful Ovidiu Savu, şeful Departamentului Istorie şi Literatură din cadrul Muzeului Casa Mureşenilor.
Jurnaliştii au surprins primele ediţii ale Festivalului Cerbul de Aur, construirea telefericului de pe Tâmpa, dezvoltarea staţiunii Poiana Braşov, construirea Teatrului Dramatic, a Stadionului Municipal, a obeliscului de la Gară şi dezvoltarea marilor uzine braşovene. „Prezenţa acestor documente în cadrul colecţiei Muzeului Casa Mureşenilor este extrem de importantă. Presa, şi atunci, ca şi acum, avea acest rol de a ţine legătura între cei care creau evenimentele şi ştirile şi cei care doreau să fie informaţi despre acestea. Pentru noi, astăzi, reprezintă un document de documentare a mentalităţilor, a atitudinilor faţă de situaţii, evenimente importante, mod de gândire pentru toate aceste personalităţi precum cele prezente în cadrul familiei Mureşenilor”, a declarat directorul Muzeului Casa Mureşenilor, Valer Rus.
Deocamdată, colecţia nu poate fi prezentată publicului, însă este studiată, în continuare, de muzeografi. Specialiştii muzeului îşi doresc să digitalizeze în viitor colecţia, pentru ca aceasta să poată fi accesată fără să fie deteriorată. Până atunci, muzeografii ne delectează, periodic, cu articole extrem de interesante, redescoperite după zeci de ani.