Arestat pentru că şi-a „răpit” copilul. Recuperat de mamă după 5 luni, cu Poliţia şi Parchetul

Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov a dispus pe 16 septembrie punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de un bărbat acuzat că şi-a „răpit” propriul copil, sfidând decizia judecătorului dată la partajul cu mama copilului. În termeni juridici, infracţiunea de care se face vinovat este de „nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului”.
„În luna aprilie 2024, inculpatul a luat copilul său minor la domiciliul său din jud. Braşov, potrivit programului de vizită dispus de instanţă. Cu toate că potrivit sentinţei judecătoreşti, inculpatul avea obligaţia de a aduce copilul a doua zi la locuinţa mamei sale, bărbatul a refuzat acest lucru, reţinând minorul, fără consimţământul mamei acestuia, până în luna septembrie 2026, încălcând dispoziţiile sentinţei anterior menţionate, prin care se stabilea locuinţa minorului la mamă”, a precizat prim procuror Adrian Radu, purtător de cuvânt Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov .

Reţinut, pentru ca mama să-şi poată lua copilul, dar va fi cercetat în libertate
Săptămâna trecută (miercuri, 16 septembrie), faţă de bărbat s-a dispus măsura reţinerii, pentru o durată de 24 ore, de către un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov. În acest interval, fiind însoţită de un psiholog, mama şi-a recuperat copilul minor de la domiciliul tatălui, copilul fiind de acord să plece împreună cu părintele său.
Ulterior, faţă de inculpat s-a dispus luarea măsurii controlului judiciar pe o perioadă de 60 zile de către un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov.

A fost o măsură de urgenţă, impusă de interesul superior al copilului
„Facem precizarea că măsurile dispuse în cauză au urmărit stoparea continuării infracţiunii de care inculpatul este suspectat, avându-se în vedere în primul rând respectarea interesului superior al copilului. Totodată, arătăm că punerea în mişcare a acţiunii penale şI dispunerea măsurilor preventive sunt etape ale procesului penal reglementate de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului şi buna desfăşurare a procesului penal, activităţi care nu pot, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie. Faza urmăririi penale are ca obiect strângerea probelor necesare cu privire la existenţa infracţiunilor, la identificarea persoanelor care au săvârşit o
infracţiune şi la stabilirea răspunderii penale a acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată”, arată sursa citată.