Arbitrajul comercial, la primul congres naţional

Casa de Comerţ Balcanică împreună cu Institutul de Diplomaţie Comercială şi Arbitraj „Regina Maria” şi Asociaţia Balcanică de Arbitraj au organizat sâmbătă, la Braşov, primul Congres de Arbitraj Instituţionalizat din România. La eveniment au participat peste 130 de arbitri din şase regiuni economice ale României, iar printre temele abordate s-a numărat comerţul online, noile reglementări în acest domeniu, dar şi ce posibilităţi de dezvoltare sunt la ora actuală în această ramură a economiei. „Avem reprezentanţi de marcă, din mediul universitar, membri ai patronatului din zona Uniunii Generale a Industriaşilor din România (UGIR), reprezentanţi ai experţilor de securitate, ai serviciilor din domeniul serviciilor sociale. Este prima instituţie care organizează acest congres, în sensul în care, după noile prevederi ale Codului de Procedură Civilă, se dezvoltă o nouă instituţie durabilă, parte componentă a mecanismelor juridice ale statului român şi a structurilor economice pe care le vom dezvolta în viitor. Tot cu această ocazie, o serie de magistraţi arbitrali au depus jurământul de credinţă şi fidelitate faţă de instituţie, Constituţie şi România. Sunt absolvenţi de drept, majoritatea sunt persoane cu masterate sau doctorate, au notorietate publică şi sunt specialişti recunoscuţi internaţional în domeniu”, a declarat Liviu Pandele, preşedintele Casei de Comerţ Balcanice.

 

Emil Vucă, preşedintele Curţii de Arbitraj Bucureşti.

 

Numiri transparente

Acesta a precizat că, la nivel naţional, se vor face adrese către Colegiile Prefecturale, astfel încât Curtea de Arbitraj şi Casa Balcanică de Comerţ să fie cunoscute şi la nivelul reprezentanţilor Guvernului în teritoriu. „Sunt foarte mulţi arbitri în România, dar nu se ştie cum au ajuns pe aceste funcţii. Din punctul nostru de vedere, singurele calificări în cadrul arbitrajului instituţionalizat sunt date de sesiunile de comunicări ştiinţifice şi de către formarea continuă profesională. Aspecte pe care noi, ca şi Asociaţie, ne-am propus să le reglementăm în cadrul Institutului de Diplomaţie Comercială şi Arbitraj. În cadrul Curţii de Arbitraj toate numirile sunt publice, transparente, şi nu ne propunem să le facem pe «uşa din dos»”, a afirmat preşedintele Casei de Comerţ Balcanice.

Emil Vucă, preşedintele Curţii de Arbitraj Bucureşti, a ţinut să sublinieze importanţa arbitrajului în societatea zilei de astăzi. „În cadrul acestui eveniment s-au făcut numiri în funcţii, pe filialele regionale ale Curţii de Arbitraj. După cum bine ştiţi, arbitrajul este o metodă alternativă de rezolvare a conflictelor. Este interesantă ca şi metodă, pentru că se scuteşte mult timp, în primul rând se soluţionează un litigiu mult mai repede faţă de instanţele civile, se scutesc bani, iar procedura este una în care părţile au un rol activ, în sensul că îşi aleg arbitrul, fiecare dintre ele, şi împreună încearcă să soluţioneze conflictul în acest mod”, a explicat Emil Vucă.

 

Cezar Corâci, preşedintele Uniunii Generale a Industriaşilor din România 1903.

 

Este nevoie de reluarea cooperărilor externe

Lipsa unei instituţii arbitrale adevărate a dus la pierderea multor procese, dar şi a unor sume importante de către România, după cum a susţinut Cezar Corâci, preşedintele Uniunii Generale a Industriaşilor din România 1903. „România este una dintre economiile mari din Balcani şi noi, cei care activăm în economia românească, suntem interesaţi de reluarea unei vechi tradiţii, din perioada interbelică. UGIR 1903 era, de altfel, promotorul acestei idei şi a capitalului autohton, şi credem că a venit momentul în care comunitatea de afaceri să construiască mecanisme pentru expansiunea economică în Balcani, măcar. Este evident că România sau mediul de afaceri românesc nu se pot dezvolta numai pe piaţa internă şi este nevoie să reluăm cooperări pe care le-am avut şi în exteriorul Uniunii Europene. Acestea sunt, de altfel, încurajate de Uniunea Europeană, motiv pentru care trebuie să construim mecanisme independente după 25 de ani de aşa-zisă economie de piaţă, neavând încă instituţii consolidate şi recunoscute de partenerii noştri internaţionali. UGIR 1903 va deveni partener instituţional al Casei de Comerţ Balcanice începând cu 20 mai la Bucureşti, odată cu semnarea protocolului de cooperare instituţională”, a apreciat acesta.

 

Milik Otto, preşedintele Curţii de Arbitraj din România.

 

Condiţii pentru o creştere economică viabilă

Curtea de Arbitraj Internă şi Internaţională a devenit operaţională de la începutul acestui an şi vine în soluţionarea mai rapidă a dosarelor civile. Este bine de ştiut că hotărârile date de Curtea de Arbitraj au valoare juridică şi executorie, iar acestea nu pot fi atacate cu recurs, decât cu apel în anulare. „Evenimentul este foarte important pentru noi pentru că reprezintă încă o treaptă în dezvoltarea noastră, scopul instituţiei fiind acela de a atrage cât mai mulţi agenţi economici în acest proiect, pentru a dezvolta mediul de afaceri românesc şi a crea condiţiile unei creşteri economice viabile. Chemăm lângă noi toţi agenţii economici care vor o dezvoltare de viitor şi cred că, în momentul de faţă, mai avem de urcat mai multe trepte pentru a ne atinge scopul pentru care a fost înfiinţată Curtea de Arbitraj”, spune Milik Otto, preşedintele Curţii de Arbitraj din România.

De asemenea, Curtea de Arbitraj vine cu o ofertă greu de refuzat pentru persoanele juridice implicate în litigii civile. Pe lângă costul şi timpul de soluţionare reduse, acest organism oferă şi confidenţialitate, în sensul că la şedinţa de judecată pot participa terţe persoane numai cu aprobarea părţilor implicate în litigiu şi cu încuviinţarea Tribunalului Arbitral.