Aportul municipiului Braşov la afacerile judeţului este în scădere

Autor: Ovidiu VRÂNCEANU

Publicat la 19 decembrie 2013

Dacă în urmă cu câţiva ani, municipiul deţinea o pondere de peste trei sferturi din vânzări, acum acesta mai reprezintă doar două treimi din cifra totală de afaceri a judeţului

Aportul municipiului Braşov la afacerile judeţului este în scădere

Două treimi din afacerile judeţului Braşov sunt realizate în municipiul reşedinţă de judeţ, reiese dintr-o analiză prezentată de specialiştii Camerei de Comerţ şi Industrie Braşov. Următoarele localităţi în clasamentul afacerilor sunt Ghimbav, cu un aport de 6,41% la cifra de afaceri a judeţului, urmat de comuna Cristian, care are un aport de 6,38%.

Cu aporturi de peste două procente mai figurează doar oraşele Codlea – 3,51%, Săcele – 2,87%, municipiul Făgăraş – 2,08%, dar şi Zărneştiul – 2%. Oraşul Victoria are un aport de 1,17% la cifra de afaceri a judeţului, în timp ce Prejmerul şi Râşnovul au business-uri de 1,07% şi, respectiv, 1,03% din afacerile judeţului.

Municipiul Braşov are, de asemenea, 64% din numărul de firme şi din numărul total de salariaţi din judeţ. Localităţile limitrofe Braşovului – Hărman, Cristian, Prejmer şi Sânpetru – figurează ca sediu pentru 5% din firmele din judeţ şi cu 7% din numărul total de salariaţi, în timp ce restul municipiilor şi oraşelor din judeţ – Codlea, Făgăraş, Săcele, Ghimbav, Predeal, Râşnov, Rupea, Victoria şi Zărneşti – au 21% din firme şi 23% din numărul total de salariaţi.

Interesant este că aportul municipiului Braşov în totalul cifrei de afaceri din judeţ este în scădere faţă de anii trecuţi, la un moment dat uzinele braşovene aducând chiar un aport de 80% din totalul cifrei de afaceri a judeţului Braşov. O parte din „vina” pentru regresul municipiului o poartă normele de mediu, în urmă cu câţiva ani, la nivel local luându-se decizia de se a „muta” tot ce înseamnă activitate industrială din zonele oarecum centrale ale oraşului la periferie. O parte din firmele din Braşov s-au reorientat în localităţile din jur, unde preţul terenului era ceva mai scăzut decât la periferia municipiului, ceea ce a dus la dezvoltarea aşa-zisei zone metropolitane.

Firmele braşovene au realizat anul trecut afaceri de 34,6 miliarde de lei (aproximativ 7,76 miliarde de euro), în urcare cu 1,4% faţă de anul 2011, atunci când cifra de afaceri a companiilor din Braşov ajungea la 7,66 miliarde de euro.

La acest rezultat au participat 23.484 de agenţi economici braşoveni, se arată într-un studiu realizat de reprezentanţii camerei de Comerţ şi Industrie Braşov, cu 119 mai puţini decât în anul anterior. Cea mai mare parte a cifrei de afaceri a fost realizată de companiile din industrie – 42%, pe locul doi situându-se firmele din comerţ, cu o cotă de 35%. Serviciile au avut un aport de 13% la afacerile Braşovului anul trecut, în timp ce construcţiile au participat cu doar 7%, iar agricultura cu 3%.

Numărul angajaţilor din societăţile comerciale a fost în 2012 de 141.097, în scădere cu un punct procentual faţă de anul anterior. Industria a absorbit 38% dintre aceşti angajaţi, serviciile – 28%, iar comerţul 21%. În construcţii au lucrat 10% dintre salariaţii amintiţi, iar în agricultură 3%.

+0 -0

Comentarii

nu este nici un comentariu

Adaugă un comentariu

Din aceeași categorie

Vânzări - Auto - 24 aprilie 2024

Vând Chevrolet Aveo pentru programul Rabla, acte în totalitate în regulă. Tel. 0720 960 577.
2024-04-24 citeste mai mult
Locuri de muncă - 24 aprilie 2024

În conformitate cu prevederile OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, aprobată cu modificările şi completările prin Legea nr. 111/2016 şi actualizată[...]
2024-04-24 citeste mai mult
Companiile PPC din România îşi dezvăluie noua identitate de brand

Grupul de companii PPC din România a demarat recent prima sa campanie de imagine, marcând astfel trecerea la noua identitate de brand. Noua marcă reflectă responsabilitatea în faţa[...]
2024-04-24 citeste mai mult
După 5 ani, gata şi „Popularul”

Intrat în reabilitare încă de acum cinci ani, fostul Cinematograf Popular a stat mai bine de doi ani cu lacătul pe uşă, deşi lucrările erau finalizate, din cauza unor probleme tehnice[...]
2024-04-24 citeste mai mult
11 milioane de lei, pentru renovarea Bastionului Postăvarilor

Aici va fi amenajat, din nou, un spaţiu muzeal
2024-04-24 citeste mai mult