Dragi braşoveni,
În anul 2021 România are şansa de a avea un oraş Capitală Europeană a Culturii, după ce, în chiar anul integrării ei în Uniunea Europeană, a avut, prin oraşul Sibiu, un prim reprezentant ales să poarte acest titlu. Spre deosebire de anul 2007 procedura s-a schimbat şi nu vom mai avea norocul ca un oraş din vestul Europei să aleagă să-şi împartă banii cu unul din est. Va fi în 2021 o competiţie reală şi nu o încredinţare directă şi, din păcate, în totalitate estică, fiind prima dată când vom avea trei căştigători. Oraşele româneşti se vor confrunta între ele pentru un loc, cele greceşti, sub rezerva că Grecia nu părăseşte UE, vor desfăşura o competiţie similară, iar al treilea câştigător va fi ales într-un concurs interstatal, la care sînt invitaţi să participe statele candidate şi potenţial candidate la Uniunea Europeană.
Pentru un loc şi-au anunţat intenţia de a candida mai multe oraşe din România, în competiţie fiind înscris Braşovul. În ciuda acestui fapt, în doar o lună de zile s-au făcut paşi pe care alte oraşe le-au parcurs în ani de zile şi cu milioane de euro bani publici puşi la bătaie. Este un argument foarte puternic să continuăm tot aşa şi prin voluntariat să arătam nu doar competitorilor, ci şi juriului, că cele mai frumoase idei se nasc doar din pasiune, iar atunci când există devotament pentru o cauză comunitară nimeni nu aşteaptă răsplata în bani. Avem exemplu pe braşovenii care, la 15 noiembrie 1987, s-au răsculat împotriva regimului comunist fără a se gândi la bani, nici măcar la ceva mult mai important, la propria viaţă şi la famile. Braşovul a fost primul şi singurul oraş revoltat din România, prin mii de oameni, în plină dictatură, până în 1989, când flacăra revoltei s-a mutat la Timişoara, oraş căruia îi datorăm libertatea.
Mobilizarea pentru Capitala Europeană a Culturii a fost exemplară şi la nivelul clasei politice braşovene, marcând, în premieră, o admirabilă concordie politică pe un subiect. Merită să ne implicăm ca Braşovul să câştige, fiindcă bătrânul burg ne ajută enorm prin simpla lui existenţă, la toate celelalte oraşe competitoare fiind nevoie de un uriaş efort intelectual al oamenilor să găsească argumente pentru candidatură. Străinii care ne vizitează oraşul vin preponderent pentru divertisment, nu doar pentru conferinţe, afaceri şi evenimente, cum se întâmplă în majoritatea oraşelor concurente şi, fără o conexiune aeriană directă, aveam de patru ori mai mulţi vizitatori decât Sibiul, ce era în 2007 capitală europeană a culturii, iar de atunci decalajul s-a accentuat, în favoarea noastră, deşi nici acum nu avem aeroport.
Aşadar există un nesperat potenţial să aducem la Braşov vizitatori români şi străini şi merită să ne sacrificăm măcar imaginaţia, să sprijinim candidatura şi să oferim oaspeţilor nu doar un oraş dormitor, ci evenimente de calitate, spaţii culturale moderne, toate adaugate unui peisaj şi patrimoniu unic, ce pot reprezenta o ispită irezistibilă pentru publicul european dornic de cultură, cu siguranţă avid să descopere unul dintre cele mai interesante oraşe europene.
Însă doar prin implicarea totală de acum beneficiile pentru oraş şi comunitate vor fi uriaşe, în raport cu sacrificiile de timp şi energie făcute. Apatia şi resemnarea nu ne mai oferă nici o şansă în competiţia în care am intrat ultimii, iar fiecare dintre noi poate avea o idee demnă de interes, o dorinţă de a ajuta, o ambiţie că trăieşte dacă nu în cel mai populat, aşa cum era în evul mediu, cu siguranţă în cel mai întins oraş ca suprafaţă al României.
Cei interesaţi să participe la acest proiect comunitar şi, doar în al doilea rând cultural, sînt rugaţi să scrie pe adresa de e-mail brasov2021@brasovcity.ro cu date de contact şi arie de expertiză.
Dr.Daniel Nazare
Asociaţia Braşov Capitală Europeană a Culturii - 2021
Adaugă un comentariu