Apel de la Braşov: Drepturile copiilor abandonaţi sunt încălcate

De 20 de ani, România încalcă tratate internaţionale pe care le-a semnat şi pe care şi le-a asumat. În octombrie 2001 apărea un Moratoriu care interzicea adopţiile internaţionale pentru copiii din România, deşi ţara noastră semnase 3 tratate prin care se obliga că va face parte dintre ţările care aprobă acest sprijin oferit copiilor.  „Noi am sesizat că există o opoziţie în România faţă de respectarea tratatelor internaţionale asumate, Parlamentul European a cerut Guvernului Tăriceanu încă din decembrie 2004 să relaxeze politica socială privind adopţiile internaţionale, Comitetul ONU a recomandat României retragerea Moratoriului, care făcea imposibilă aplicarea articolului 21 din Convenţia ONU pentru Drepturile Copilului”, a explicat Azota Popescu, preşedintele Asociaţiei Catharsis, care au fost solicitările de-a lungul timpului ca România să respecte tratate pe care le-a semnat.  

Tratate internaţionale semnate şi încălcate
„România a semnat Convenţia de la Strassbourg, convenţie europeană în materie de copii, care spune clar că mama şi tatăl copilului pot să-şi exprime liber consimţământul la adopţia copilului după primele 6 săptămâni de la abandon, considerându-se că 6 spătămâni sunt suficiente pentru părinţi pentru a-şi da seama dacă pot sau nu să-şi crească copilul. Parlamentul României a ratificat această Convenţie prin Legea 139 din 2011.  În 1993, statul român a semnat Convenţia de la Haga, convenţie asupra protecţiei copilului şi cooperării în materie de adopţii internaţionale, ratificată de Parlamentul României un an mai târziu, prin Legea 84 din 1994. Aceasta prevede să se facă adopţii internaţionale între statele semnatare. Sunt 86 de state care au semnat această Convenţie, 85 o respectă, România este singurul stat care o încalcă.  La fel este încălcată şi Convenţia ONU, privind dreptul copilului la familie de adopţie internaţională, dacă în ţara de origine nu s-a identificat o familie de adopţie”, a precizat Azota Popescu.

Instituţiile au încercat să găsească o soluţie pentru ca tratatele să fie respectate
Ţara noastră nu respectă aceste tratate şi a încercat să păcălească întreaga comunitate internaţională care le-a mai semnat. Găselniţa tuturor guvernelor perindate la conducerea ţării în ultimele două decenii a fost una care a implicat Diaspora. Am întrebat la Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţie ce înseamnă adopţie internaţională. „În principal, persoanele sau familiile care locuiesc sau au reşedinţa în alte state pot adopta din România. Adopţiile naţionale înseamnă familii adoptatoare şi copilul din România, cele care locuiesc în străinătate şi vor un copil din România se numesc internaţionale”, a răspuns reprezentanta ANDPDCA.

Nu ai cetăţenie română, nu poţi adopta copii din România
Ca să lămurim situaţia, am întrebat, din nou, dacă un cetăţean britanic, de exemplu (deoarece Regatul Unit se numără printre semnatarii Convenţiei de la Haga), poate adopta un copil din România. „Am întrebat, ca să fiu sigură. Deci, nu! Nu se poate, dacă ambii au cetăţenie britanică! Dacă, cumva, unul dintre ei are şi cetăţenie română, atunci se poate. Numele meu este irelevant, deoarece informaţia este sigură, oferită de Serviciul de Adopţii”, ne-a transmis reprezentanta instituţiei.

Legi care se bat cap în cap
Asociaţia Catharsis a făcut numeroase sesizări de-a lungul anilor vizavi de această încălcare flagrantă a legii, chiar de către autorităţi ale statului. De fapt, avem legi care ne obligă să încălcăm tratate internaţionale asumate prin alte legi! Toate sesizările au rămas fără răspuns, cu excepţia ultimeia dintre ele, făcute către Avocatul Copilului, care a cerut câteva lămuriri legate de copiii aflaţi în sistem şi cei adoptaţi internaţional. „Răspunsurile pe care le-am oferit sunt foarte clare: copiii adoptaţi internaţional vin în România şi fac lobby pentru adopţia internaţională, îşi caută familiile, participă la emisiuni de radio şi televiziune. Serviciile sociale sunt depăşite, chiar nu mai au capacitatea să gestioneze foarte bine procedura adopţiei. Iar procedura adopţiei, aşa cum am spus, este depăşită, nu serveşte nici copiilor abandonaţi, nici familiilor de români atestate pentru adopţie şi nici măcar politicienilor”, a mai explicat Azota Popescu. Ţara noastră are cel mai mare număr de copii instituţionalizaţi din Europa, aproximativ 55.000, potrivit ultimelor date oferite de ANDPDCA. Doar 5.000 dintre aceştia sunt adoptabili, ceea ce înseamnă că altor 50.000 li se încalcă flagrant drepturile. În plus, în ţara noastră există doar aproximativ 3.000 de familii care pot adopta, astfel că adopţiile internaţionale le-ar oferi o şansă celor care nu sunt adoptaţi în ţară.