Apartament 2 camere: Gazele se pot scumpi cu 150 – 1.500 lei pe an, după liberalizare

Preţul gazelor plătit de consumatorii casnici este plafonat, încă din 2022, la preţul de 0,31 lei pe kWh. Potrivit calendarului stabilit încă de la plafonare, preţul va fi liberalizat la 1 aprilie 2026.Asociaţia Energia Inteligentă a analizat ofertele depuse de furnizori pe comparatorul de preţuri de pe site-ul ANRE pentru perioada de după 1 aprilie. Preţurile pentru consumatorii casnici sunt între 0,32 lei şi 0,41 lei pe kWh, cu TVA inclus.
Ce înseamnă asta pentru consumatorii casnici:
- plăţi mai mari pentru un apartament cu 2 camere de: 150 – 1.500 lei/an;
- plăţi mai mari pentru o casă de: 300 – 3.000 lei/an.
Analiza mai arată că ofertele apărute pe pagina ANRE pentru 1 aprilie 2026, între 0,32 şi 0,41 lei/kWh cu TVA inclus, reprezintă un semnal că „piaţa de furnizare nu mai preţuieşte energia în funcţie de costul mărfurilor, ci în funcţie de mărimea riscului, prudenţă comercială şi, la unii jucători, o revenire evidentă la marje ridicate”.  „Şi întrebarea firească este: de ce, într-o piaţă unde produsul este acelaşi, diferenţa ajunge să fie de aproape o treime? Răspunsul nu se află în gazul natural în sine, ci în modul în care furnizorii calculează supravieţuirea şi profitabilitatea după câţiva ani în care „normalul” pieţei a fost înlocuit cu excepţii: volatilitate, intervenţii, plafonări, neplata subvenţiilor, presiune pe cash-flow şi o lecţie învăţată pe pielea multora, aceea că un preţ mic azi poate însemna pierderi masive mâine”.
Specialiştii amintesc şi faptul că preţul gazelor pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) este mai mare decât la bursa europeană TTF de la Amsterdam.  „Datele arată un preţ de 0,16 lei/kWh pe BRM, faţă de 0,127 lei/kWh pe TTF. O diferenţă de circa 26%, care sugerează că România continuă să internalizeze un „premiu” de preţ faţă de hub-ul european: fie din motive de lichiditate, structură de piaţă, constrângeri interne, fie din costuri şi risc perceput, fie din lăcomie. Gazul nu este doar o marfă separată. În Europa, el rămâne una dintre reperele principale pentru preţul marginal al electricităţii. Cu alte cuvinte, acest spread se poate vedea în lanţ, chiar dacă nu explică integral creşterile mari din retailul de energie electrică”.