APAH-RO solicită finanţarea şi implementarea „Planului-cadru naţional pentru controlul hepatitelor”

Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO) atenţionează autorităţile asupra încetinirii măsurilor necesare pentru eliminarea hepatitelor virale din ţara noastră până în 2030, conform calendarului propus de OMS şi agreat de România. În acest sens, în opinia APAH-RO, toţi factorii decizionali ar trebui să se concentreze pe realizarea a trei obiective în viitorul apropiat. Acestea au fost dezbătute în cadrul mesei rotunde „Hepatitele virale post-pandemie - drumul spre eliminare, o provocare”, organizată de APAH-RO în parteneriat cu Comisia pentru Sănătate din Senat.
În primul rând, este nevoie de finanţarea „Planului-cadru naţional pentru controlul hepatitelor virale în România”, lansat în 2019 cu termen de implementare pentru 2030. În calitate de iniţiator, Ministerul Sănătăţii este aşteptat să anunţe următorii paşi în realizarea acestui plan. La rândul său, APAH-RO propune stabilirea unui grup de lucru care să urmărească implementarea planului.   
Din păcate, din cauza pandemiei de COVID-19, singurele acţiuni cu impact din Planul-cadru naţional care s-au desfăşurat în aceşti ani au fost prin LIVE(RO)1 şi LIVE(RO)2, programe de prevenire, screening şi diagnostic al pacienţilor cu boli hepatice cronice secundare infecţiilor virale cu virusuri hepatice B/D şi C, proiect cofinanţat din fonduri europene. Cel mai mare beneficiu al acestor programe constă în realizarea registrului naţional al hepatitelor virale.
O a doua piedică în procesul de eliminare a hepatitelor virale ţine de programul anual cost-volum-rezultat destinat pacienţilor cu hepatita C în cazul căruia apar pauze de fiecare dată când este reluat. De exemplu, între programul încheiat anul trecut şi cel care a început în februarie 2022 a existat o pauză de şapte luni. Gravitatea constă în faptul că, în tot acest timp, niciun pacient nou diagnosticat cu hepatita C nu a mai intrat pe tratament, spun cei de la Asociaţie. APAH-RO consideră că necesitatea unor modificări legislative a devenit evidentă pentru protejarea pacienţilor.
În cadrul ultimului program cost-volum-rezultat, doar jumătate din numărul persoanelor care ar fi putut accesa tratamentul a fost acoperit. Au fost înregistraţi aproximativ 8.000 de pacienţi din peste 17.000 posibili. Acest lucru s-a întâmplat din cauza restricţiilor impuse care au dus la reducerea campaniilor de testare, la limitarea accesului la medicul specialist şi, în ultimă instanţă, la începerea tratamentului necesar. O altă consecinţă imediat observabilă este creşterea numărului de cancere hepatice ceea ce reprezintă un stres suplimentar pentru pacienţi, dar şi o presiune mai mare asupra bugetului statului, potrivit aceleiaşi surse.  
A treia problemă la care, de mai mulţi ani, APAH-RO cere identificarea de soluţii legislative este reprezentată de pacienţii neasiguraţi care nu beneficiază de screening şi tratament gratuit, majoritatea făcând parte din diferite categorii sociale vulnerabile.
De asemenea, APAH-RO cere ca pacienţii români să beneficieze de ultimele tipuri de tratamente inovatoare, aşa cum se întâmplă în ţările membre ale UE. Veştile bune sunt legate de faptul că în noul program cost-volum-rezultat au fost introduse moleculele pangenotipice. Partea mai puţin bună este că numărul centrelor de tratament la nivel de ţară a rămas la 16 judeţe. În acelaşi timp, este nevoie de găsirea unor soluţii de compensare integrală a noilor molecule şi pentru pacienţii cu alte tipuri de hepatite virale, cum este cazul coinfecţiei B plus Delta.
Asociaţia semnalează şi problemele cu care se confruntă medicii de familie în procesul de depistare – neclarităţi legislative privind decontările anumitor analize, neacoperirea pacienţilor fără asigurare – şi speră ca, printr-un dialog mai strâns al acestora cu autorităţile, să crească rolul lor în procesul de eliminare a hepatitelor.