Apa riscă să devină noul aur al Europei

Apa riscă să devină noul aur al Europei. În Franţa, aproape 70% din teritoriu este deja sub restricţii de consum din cauza secetei. Dar acesta nu mai este un caz izolat. Specialiştii spun că Europa intră într-o eră în care lipsa apei poate afecta economia la fel de mult ca o criză energetică.
Cifrele sunt impresionante. Potrivit Agenţiei Europene de Mediu, aproximativ 30% din populaţia Europei se confruntă anual cu stres hidric, iar în sudul continentului fenomenul se agravează de la an la an. În acelaşi timp, aproape 20% din teritoriul Uniunii Europene este afectat în fiecare an de secetă.
Impactul nu înseamnă doar mai puţină apă la robinet. În această vară, debitele foarte mici ale Dunării şi Rinului au redus transportul fluvial, unele nave circulând cu doar 20-30% din încărcătura normală. În Polonia şi Ungaria, centrale electrice au fost nevoite să îşi reducă activitatea din lipsă de apă pentru răcire, iar agricultura europeană pierde deja 6-7% din producţie în regiunile cele mai afectate.
Costurile sunt uriaşe. Banca olandeză Triodos estimează că valurile de căldură şi seceta ar putea şterge aproape 1% din PIB-ul Uniunii Europene în acest an, adică în jur de 180 de miliarde de euro. Numai seceta produce deja pierderi de aproximativ 9 miliarde de euro anual în economia europeană, iar nota de plată creşte de la un an la altul.
Şi România este parte din această ecuaţie. Dunărea are debite foarte scăzute, agricultura suferă, hidrocentralele produc mai puţină energie, iar BNR avertizează că seceta poate împinge din nou în sus preţurile alimentelor şi ale energiei. Cu alte cuvinte, schimbările climatice nu mai sunt doar o problemă de mediu. Încep să decidă cât plătim pe mâncare, pe curent şi, în curând, poate chiar pe fiecare litru de apă.