Anul 2024: A doua „renaştere” a fortăreţei de pe Dealul Straja, după exact 500 de ani

Dacă anul 1524 este considerat anul naşterii Cetăţuii Braşovului de pe Dealul Straja, 2024 ar putea deveni anul „renaşterii” fortăreţei. Provocarea ca în anul 2024 fortăreaţa să fie redeschisă după reabilitare a fost lansată miercuri de avocatul Adrian Rusu, cel care a reprezentat Municipiul Braşov în litigiul cu fostul proprietar (SC Aro Palace SA) şi a obţinut sentinţe favorabile în toate instanţele (Tribunalul Braşov, Curtea de Apel Braşov, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie).
„În anul 2024 se împlinesc 500 de ani de când a fost construită «potcoava Cetăţii». Vă provoc la un exerciţiu istoric: la 500 de ani să puteţi redeschide cetatea cu investiţii masive, să redaţi strălucirea cetăţuii”, a declarat Adrian Rusu miercuri, 9 noiembrie, într-o conferinţă de presă la care a fost invitat de primarul Braşovului, Allen Coliban.
De cealaltă parte, primarul a prezentat un plan de acţiune ce vizează cetăţuia, însă a precizat şi faptul că în acest moment este greu de estimat când ar putea fi redeschisă, chiar şi pentru o plimbare prin interior.

Decizia judecătorilor, doar primul pas
Totuşi, până în momentul în care se va putea reabilita şi, apoi, redeschide Cetăţuia, va mai fi mult de lucru. În primul rând, va trebui ca monumentul să fie transferat Municipiului Braşov de Statul Român, iar demersurile în acest sens au fost deja începute. „Am transmis către Guvern documentele prin care solicităm preluarea monumentului. Avem, încă din anul 2018 o hotărâre de Consiliu Local prin care municipiul Braşov îşi exprimă intenţia de a prelua monumentul şi sperăm să obţinem cât mai repede hotărârea de Guvern privind transferul Cetăţuii din proprietatea Statului Român în cea a Municipiului Braşov”, a anunţat primarul Braşovului.
La rândul său, avocatul a precizat că acest transfer are toate şansele să se realizeze. „Conform legislaţiei privind proprietatea publică şi a regimului juridic al acesteia, o cetate este dată în proprietatea autorităţilor locale. Un alt argument este că Ministerul Finanţelor (reprezentantul legal al Statului Român, n.r.) nu are nici buget, dar nici personalul necesar administrării acestui monument”, a explicat avocatul.

Lucrările în regim de urgenţă ar putea începe în câteva luni
Pe de altă parte, în paralel procedurile birocratice necesare transferului monumentului, primarul Braşovului a anunţat că au fost începute deja demersurile pentru primele lucrări. „Sunt necesare intervenţii urgente, inclusiv din perspectiva vegetaţiei care a crescut spontan. La nivel de Comitet Local pentru Situaţii de Urgenţă, vom avea această decizie”, a declarat primarul, care estimează că în câteva luni ar putea începe primele lucrări.

Arhitecţii, chemaţi să ofere cele mai bune soluţii pentru reabilitare
Pentru lucrările ample de reabilitare, primarul a menţionat că a început primele discuţii cu Ordinul Arhitecţilor din România, asta pentru a obţine cele mai bune soluţii tehnice. „Avem nevoie de implicarea tuturor celor competenţi în complexitatea unui astfel de proces de reabilitare, de restaurare”, a fost mesajul edilului.

Cum va fi valorificat monumentul
O altă problemă ce va trebui rezolvată este legată de destinaţia Cetăţuii, după ce aceasta va fi reabilitată. Deocamdată, la întrebarea „ce facem cu cetatea după ce o reabilităm”, edilul nu are un răspuns. De altfel, el a anunţat că „intenţia mea cu privire la viitoarele funcţiuni este de a lansa un proces de consultare publică, un concurs de idei care să ne ajute să înţelegem mai bine felul în care un astfel de element de patrimoniu de prim rang, un monument de clasă A (Cetăţuia este inclusă pe lista monumentelor istorice de importanţă naţională, n.r.), poate fi pus în slujba comunităţii şi a turiştilor care ne vizitează oraşul”.
Reamintim că în  8 noiembrie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a luat decizia definitivă, în urma unui proces intentat de Primăria Braşov, de trecere a Cetăţii Braşovului de pe Dealul Straja din proprietatea Aro Palace SA în proprietatea publică a Statului Român. Conform declaraţiei avocatului Adrian Rusu, pentru a se ajunge la această sentinţă a fost nevoie de o muncă de nouă ani, dintre care doi de documentare şi şapte de procese.