Anticariatul - ultimul refugiu al intelectualului neparvenit

Un Hegel, minim 90 de lei. Nu ne referim la ,,Fenomenologia Spiritului” al cărui preţ sfidează logica definită de filosoful german, ci, de exemplu, la o lucrare mai puţin cunoscută a acestuia, precum ,,Bazele filozofiei dreptului”.

Kant, Immanuel Kant – „Critica raţiunii pure”, nu prea există în librării. Când există „merge”, şi folosim peiorativ acest cuvânt, până la 100 de lei. Platon? Opere complete? Serios? De unde? Cam 400 –500 de lei, doar câteva volume. Nu opere complete. Doar dacă eşti interesat de filosofia antică. 

Friedrich Nietzsche stă şi el în umbră. Dacă găseşti o carte ultra cunoscută de a sa, de genul „Aşa grăit-a Zarathustra”, 50 de RON este modest. 

Arthur Schopenhauer, cu a sa „Lumea ca voinţă şi reprezentare”, iese la un modic 40 de RON. Concluzii? Cultura costă. Dar şi cartea. De ce? Răspunsul îl dau cei de la Sarmalele Reci „Ţara te vrea prost”.

Totuşi, mai există anticariate, exagerat de puţine, la nivelul unui oraş ca Braşovul, dar există. Unde nu se vinde „Counter Strike” pentru fanii de pe net, ci decenţă culturală la preţuri minimale. Cu efort.

În centrul Braşovului există patru anticariate. De fapt sunt toate pe nivelul municipiului. Doamna directoare Maria Căprita de la un anticariat aflat chiar peste drum de Teatrul Dramatic ne spune că „mulţi care vin la noi răsfoiesc şi pleacă. Ne-am obişnuit. Dar, de obicei, cei care cumpără cărţi de la noi sunt profesori, studenţi ori copii de intelectuali. Dar aceştia vin pe titluri sau pe specialităţi bine definite”.

Cu toate acestea, spune sursa citată, „noi cumpărăm cam aproape orice carte. Facem o minimă selecţie, dar încă iubitorii unor genuri de carte ne caută. Numai că cei care ne vând sunt de obicei oameni în vârstă, iar când este vorba de multe cărţi noi mergem la ei. Sigur, plătim pe loc. Dar sumele nu sunt mari. Vă spun asta deoarece noi avem scriitori români clasici la vânzare cu 1,50 de lei”. În librării, aceştia pot fi achiziţionaţi cu măcar 30 de lei. De unde şi opinia autorului acestui articol, că mulţi achiziţionează coperta care să se asorteze cu mobila, nu autorul.

Cititorul dictează piaţa

Totuşi, cu multă modestie, interlocutoarea dialogului nostru ne spune că „în urmă cu 30 de ani o librărie îşi forma cititorul prin intermediul autorilor vânduţi. Acum noi ne formăm literatura de specialitate pusă la vânzare în funcţie de cititor. De aceea încercăm se ne facem noi cititori prin diversitatea cărţilor achiziţionate”.

Cultura ţine de educaţie, dar şi de vârstă?

„Dacă aşi fi avut cu 25 de ani mai puţin poate nu mai făceam acest lucru” ne spune directoarea anticariatului amintit. „Dar acum pasiunea mă determină să nu părăsesc acest domeniu. Pentru că acum multora le place să «răsfoiască» internetul. Dar, în opinia mea, nu reprezintă acelaşi lucru. Internetul nu exclude cartea, iar intelectualii rasaţi doresc în continuare să simtă bucuria cărţii”.

Ea ne-a mai spus că are minim 50 de braşoveni care cumpără cărţi de la anticariat zilnic. Deşi nu vorbim nici de fasole sau de ienupăr, în medie, după ce am privit în anticariat, un roman de calitate poate ajunge în medie la 7 lei, o carte de gramatică la… 2 lei, iar una de filosofie la 10 lei. Personal, am achiziţionat „Peripeţiile bravului soldat Svejk” al marelui umorist ceh Jaroslav Hasek cu 10 lei şi ,,Pecăruşul” lui  Anton Pavlovici Cehov pe aceeaşi sumă. Comparaţi la o librărie.