Angajat la Braşov, adeverinţă de la Brăila

Într-o conferinţă de presă susţinută ieri, directorul executiv al Casei Judeţene de Pensii (CJP) Braşov, Mady Brescan (foto centru), a prezentat bilanţul activităţii pentru anul trecut al instituţiei pe care o conduce. Principala problemă sesizată de conducerea CJP este cea legată de lucrările restante în ceea ce priveşte recalcularea pensiilor. „O parte dintre restanţe le-am preluat odată cu numirea în funcţie. Sunt atât de multe deoarece fiecare pensionar, după ieşirea la pensie, are dreptul să lucreze şi poate să-şi depună cerere de recalculare chiar şi după o lună, două luni de cotizare şi este normal că fiecare îşi doreşte să-şi adauge la pensie acest stagiu suplimentar”, a precizat Mady Brescan.

Peste 10.000 de cereri de recalculare doar anul trecut
Anul trecut, Casa de Pensii a primit 7.875 de dosare noi de pensii (soluţionate integral) şi 10.539 de dosare de recalculare sau de trecere din oficiu de la o categorie de pensie la alta. Totodată, în 2013 au fost eliberate cele mai multe decizii de pensionare, într-un număr de aproximativ 18.000.
Termenul legal de soluţionare al unei cereri este de 45 de zile, însă directoarea CJP Braşov spune că, „dacă la înscrierile noi nu există probleme, fiind rezolvate în timp util, la recalculări durează ceva mai mult, însă sperăm să le aducem la zi şi pe acestea, în cel mai scurt timp posibil”. La momentul actual, sunt încă în lucru cereri de recalculare depuse în aprilie 2013, dosarele noi de pensionare fiind soluţionate integral la termen.

Drumuri lungi şi costisitoare
Cele mai multe cereri de recalculare vin din partea celor care au lucrat în fostele mari uzine ale Braşovului, care, pentru a beneficia de puncte în plus sau pentru a ieşi mai repede la pensie, trebuie să dovedească faptul că au lucrat în condiţii speciale şi se încadrează în grupele I sau II de muncă. Problema este, însă, aceea că arhivele foştilor „coloşi” industriali au fost cedate unor societăţi cu sediul în localităţi din alte judeţe ale ţării, precum Râmnicu-Vâlcea, Popeşti-Leordeni sau Brăila. „Este un lucru rău, cred eu. Zeci de mii de oameni sunt astfel puşi pe drumuri, fac câteva sute de kilometri pentru a face rost de o adeverinţă pentru activitatea desfăşurată înainte de 2001. Deşi ar trebui să fie eliberată gratuit, firmele care păstrează arhivele percep taxe de 100 - 150 de lei, iar câteodată hârtia respectivă nici nu respectă toate prevederile legale. Omul face, astfel, drumul degeaba”, a explicat directorul executiv adjunct al Casei Judeţene de Pensii, Ioan Pamparău. Acesta a ţinut să precizeze că există erori şi în ceea ce priveşte adeverinţele eliberate de uzinele „6 Martie“ din Zărneşti şi „Uzina R” din Feldioara,  acestea nerespectând o hotărâre judecătorească emisă în cazul celor două societăţi. „Pot primi adeverinţe doar cei care nu au avut niciun înscris în carnetul de muncă, ori cei de acolo au înţeles că le pot elibera oricui, după bunul plac. Bineînţeles, oamenii vin la noi, fiind convinşi că adeverinţele sunt bune, însă noi nu le putem lua în considerare”, a mai adăugat reprezentantul Casei de Pensii.

302.260 de pensionari, 940 de lei pensia medie
La 31 decembrie 2013, CJP Braşov avea în plată 302.260 de persoane, din care 134.965 de pensionari din sectorul de stat, 3.071 de pensionari din sectorul agricol , 14.645 de beneficiari de legi speciale, 1.945 beneficiari de pensii comunitare şi 167.295 de asiguraţi ai sistemului public de pensii. 940 de lei este pensia medie în judeţul Braşov, însă există şi persoane (foştii magistraţi, în general) care primesc între 8.000 şi 11.000 de lei pe lună.