Anexă de Bucureşti: Cetatea Braşovului

După ce a devenit „a tuturor”, adică a intrat în proprietatea Statului Român, Cetăţuia Braşovului a devenit tentantă pentru două ministere, cel al Afacerilor Interne (MAI) şi cel al Educaţiei, care şi-au făcut deja planuri de viitor monumentul istoric de pe Dealul Straja.
Cele două ministere şi-au manifestat interesul pentru a prelua în administrare Cetăţuia în urma solicitării Statului Român (prin Ministerul Finanţelor).
În momentul în care Statul Român a întrebat ministerele dacă sunt interesate de Cetăţuia din Braşov, Ministerul Educaţiei a transmis o adresă către Universitatea Transilvania, prin care a solicitat acestei instituţii un punct de vedere privind preluarea monumentului. Universitatea a răspuns printr-o notă de fundamentare, aprobată de Consiliul de Administraţie al instituţiei, în care se arată că „preluarea în administrare a imobilului «Complex Cetate» ar fi nu numai oportună, ci şi necesară” şi solicită atribuirea monumentului.

„Universitatea poate reda oraşului şi turiştilor care îl vizitează un spaţiu modern de dialog”
Conform notei de fundamentare transmisă de Universitatea Transilvania, „pe de o parte, preluarea spaţiului respectiv ar permite rezolvarea unor probleme stringente legate de spaţiile cu destinaţie didactică, pe de altă parte, ar permite universităţii să continue să îşi onoreze şi misiunea culturală pe care şi-a asumat-o ca instituţie aparţinând oraşului şi regiunii”. De altfel, instituţia de învăţământ braşoveană a amintit în respectivul document că are în structură Centrul multicultural, Centrul muzical, Centrul de limbă, cultură şi civilizaţie românească, Centrul de creativitate, dar acestea funcţionează acum în condiţii improprii.
„Universitatea poate reda oraşului şi turiştilor care îl vizitează un spaţiu modern de dialog şi inovare culturală, un spaţiu prin care să se promoveze valorile locale şi naţionale, un spaţiu pentru tineri şi animat de creativitatea lor”, se arată în nota de fundamentare.
Totodată, universitatea a argumentat că are capacitatea de a pune în valoare Dealul Blumăna un sit protejat, pe care este edificat situl „Complex Cetate”. Pentru punerea în valoare Dealului Blumăna, ar urma să fie implicaţi specialiştii mai multor facultăţi, printre care cea de Silvicultură şi exploatări forestiere, cea de Construcţii, cea de Design de mobilier şi inginerie a lemnului, cea de Alimentaţie şi turism, cea de Sociologie şi comunicare, cea de Litere sau cea de Muzică.

„Şi alte instituţii locale sau naţionale vor putea folosi gratuit spaţiul”
În cazul în care va prelua în administrare monumentul, Universitatea Transilvania a promis, prin nota de fundamentare amintită, că „şi alte instituţii locale sau naţionale vor putea folosi gratuit spaţiul pentru evenimente publice”.
Nu în ultimul rând, instituţia de învăţământ superior din Braşov a menţionat că are la dispoziţie resursele financiare necesare pentru restaurarea şi modernizarea imobilului, având la acest moment un sold de venituri proprii de 30.123.793 de lei. Totodată, ca instituţie de învăţământ superior, beneficiază de facilităţile prevăzute de Legea 50/1991, art. 11 al. (3), putând efectua fără autorizaţie lucrări la construcţiile „cu caracter special care sunt monumente istorice, amplasate în zone de protecţie a monumentelor şi în zone construite protejate, stabilite potrivit legii (...)”.
„Prin modul în care a restaurat şi a modernizat clădirile de patrimoniu aflate în proprietatea sa, Universitatea Transilvania din Braşov a dovedit că are capacitatea de a gestiona proiecte de asemenea anvergură, iar prin acţiunile culturale pe care le-a derulat constant în ultimul deceniu, a dovedit că îşi onorează misiunea de instituţie de educaţie, cercetare şi cultură şi contribuie semnificativ la viaţa culturală a Braşovului”, se mai arată în nota de fundamentare transmisă de Universitatea Transilvania.

Ministerul Afacerilor Interne, mai orientat spre „propriile nevoi”
Pe de altă parte, potrivit presei naţionale, Ministerul Afacerilor Interne ar avea în plan să transforme Cetăţuia în centru de pregătire a poliţiştilor, fără, însă, a face publice mai multe detalii şi fără să precizeze dacă monumentul va avea şi o destinaţie culturală, de care să beneficieze braşovenii. De altfel, interesul Ministerului Afacerilor Interne pentru fortificaţia de pe Dealul Straja pare a fi mai vechi, pentru că şi fostul primar al Braşovului, George Scripcaru, amintea anii trecuţi că structuri din subordinea acestui minister ar dori să intre în cetăţuie.
Soarta monumentului va fi stabilită prin Hotărâre de Guvern, prin care va fi stabilită destinaţia monumentului, dar şi instituţia care o va prelua.

Primăria Braşov, scoasă din ecuaţie
Chiar dacă a fost cea care „dus greul” proceselor (din mai 2016), Primăria Braşov este, în acest moment, scoasă din schemă în ceea ce priveşte darea în administrare a monumentului, în acest moment, lupta fiind dusă între cele două ministere. Reacţia publică a municipalităţii braşovene faţă de această situaţie a fost destul de firavă: o petiţie online lansată de primarul Braşovului, Allen Coliban, în 31 decembrie 2022 şi o postare recentă pe reţelele de socializare, care a fost mai mult un atac la ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode.
O reacţie a venit de la avocatul Adrian Rusu, el care a purtat procesul, timp de 7 ani, în numele Municipiului Braşov. „Ar fi împotriva tuturor principiilor ca, după ce ne-am judecat cu Ministerul de Interne ca să desfiinţăm principalul act – un ordin din 1974 prin care o cetate s-a transformat în restaurant, să ajungem înapoi. Ministerul de Interne nu justifică faţă de rolul său în organigrama statului, nu poate justifica niciun interes pentru care ar utiliza un monument istoric de factura unei cetăţi medievale”, a declarat la Pro Tv Adrian Rusu.

Ultima destinaţie: restaurant cu terasă
Ultima destinaţie pe care a avut-o cetăţuia de pe dealul Straja, care domină centrul istoric al Braşovului, a fost de restaurant cu terasă. În anii 2000, monumentul găzduia petreceri.
Cetăţuia aparţinea la acea vreme companiei Aro Palace, care moştenise imobilul de la fostul ONT, oficiul de turism din perioada comunistă. Societatea a anunţat că vinde monumentul, pe care nu mai putea să-l întreţină. Doar Primăria Braşov s-a arătat interesată de achiziţie, însă preţul cerut – 5 milioane de euro – i-a făcut pe edili să recurgă la o altă strategie. Au demarat un proces pentru a demonstra că cetatea, veche de 500 de ani, este bun public.
Şapte ani a durat până când Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că monumentul se cuvine, de fapt, statului român, care a primit-o, după Marea Unire, de la Trezoreria Regală Ungară.
Cetatea Braşovului, construită în decursul mai multor secole, a fost – pe rând – garnizoană, închisoare militară şi depozit.  Pentru viitor, destinaţia şi administratorul va fi desemnat prin hotarâre de Guvern.

PROPRIETARI AI CETĂŢUII BRAŞOVULUI
1927 – Statul Român (decret regal)
1932 – Municipiul Braşov (schimb cu o altă cazarmă)
1938 – Statul Român (expropriere)
1940 – Ministerul Forţelor Armate
Drept de folosinţă asupra Cetăţuii Braşovului
1952 – Ministerul Afacerilor Interne (închisoare militară, depozit)
1974 – Ministerul Turismului (restaurant)
2023 – Statul Român