Analiză: Majoritatea sevice-urilor auto funcţionează la limita legii

O analiză Sierra Quadrant cu privire la unităţile service arată că unele astfel de afaceri au trecut în zona gri a economiei, iar altele au aplicat stratageme financiare la limita legii.
Conform celor de la Sierra Quadrant, majoritatea unităţilor service pentru maşini din România sunt slab capitalizate şi nu dispun de un management riguros. În acest context rulajul zilnic a ajuns să facă diferenţa între blocaj şi supravieţuire. În tentativa de a se menţine pe piaţă, multe dintre companii, „aşa numitele service-uri de cartier au trecut în zona gri a economiei, iar altele au aplicat stratageme financiare la limita legii”.
„În service-urile mici, plăţile se fac de multe ori fără factură, pe riscul clienţilor interesaţi să obţină un preţ cât mai mic. Aceştia închid ochii la provenienţa pieselor şi calitatea acestora. Aşa se explică explozia importurilor de maşini pentru piese, creşterea semnificativă a pieţei dezmembrărilor auto”, consideră realizatorii studiului.
Dincolo de atelierele service mici, unde s-au înmulţit reparaţiile cu piese din dezmembrări, există şi o zonă foarte importantă din piaţa service-urilor auto care a recurs la o altă soluţie.
„Multe dintre service-urile auto de reprezentanţă, acolo unde cei care îşi cumpără maşini noi sunt obligaţi să le repare pentru a nu pierde garanţia, şi-au optimizat costurile prin reducerea aproape de zero a stocurilor de piese şi accesorii. Încasează banii de la clienţi, comandă piesele la distribuitori şi abia apoi finalizează reparaţia”, explică cei de la Sierra Quadrant.
„Fără o reglementare strictă a acestui tip de operaţiune, reparaţia unei maşini aflată în garanţie se poate întinde şi la o perioadă de câteva luni, mai ales că nici distribuitorii de piese auto nu deţin stocuri şi, la rândul lor, aşteaptă să adune cât mai multe comenzi pentru a-şi optimiza costurile de transport şi distribuţie’’, arată analiza.

E necesară modificarea legislaţiei
Potrivit analiştilor Sierra Quadrant, dincolo de necesara modificare a legislaţiei pe baza căreia funcţionează service-urile auto şi furnizorii de piese şi accesorii, este nevoie şi de o reglementare mai strictă a vânzării şi reparaţiei de maşini în România, atât noi cât şi second-hand.
Pe de altă parte, analiştii spun că este nevoie de reglementarea pieţei second hand, atât pe zona de importuri cât şi pe cea de reparaţii.
„După eliminarea taxei auto, considerată pe bună dreptate abuzivă şi neconformă cu aquis-ul comunitar, autorităţile n-au mai luat nicio măsură concretă pentru a limita importurile de maşini second-hand. Iar acest lucru se vede în importurile masive de rable, în creşterea traficului rutier şi în accentuarea poluării mai ales în marile oraşe”, arată cei de la Sierra Quadrant.
Pe de altă parte, experţii spun că legea pe baza căreia funcţionează service-urile din România trebuie modificată în aşa fel încât să elimine posibilitatea reparării vehiculelor cu piese din dezmembrări. „Asistăm la un fenomen care a luat amploare în România – reparaţia maşinilor cu piese din dezmembrări. Cine garantează pentru calitatea acestora? Autorităţile trebuie să intervină mai puternic pe acest segment”, consideră Ovidiu Neacşu.

441 de unităţi service la Braşov
Potrivit analizei Sierra Quadrant, realizată pe baza datelor de la Registrul Comerţului şi Ministerul Finanţelor, în România funcţionează, în prezent, peste 15.000 de firme care au ca obiect de activitate „activităţi de întreţinere şi reparare a autovehiculelor” (COD CAEN 4520). Numărul lor a crescut semnificativ de-a lungul anilor, de la 9.320 în 2010 la 14.924 în 2019. Cele mai multe service-uri auto sunt în Bucureşti (1.682), urmat de Cluj (805), Timiş (607), Bihor (601), Ilfov (595), Constanţa (547), Prahova (524), Argeş (497), Dolj (457), Braşov (443), Suceava (430) şi Iaşi (417).
Piaţa service-urilor auto a ajuns la o cifră de afaceri netă de peste 7,5 miliarde de lei, un nivel mai mult decât dublu faţă de 2010 (2,97 mld.lei) şi un profit net de peste 600 mil.lei, de aproape cinci ori mai mare decât în 2010 (137 mil.lei).