ANAF schimbă conducerile direcțiilor teritoriale ale finanțelor

Un ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), trimis ieri în teritoriu, modifică sistemele de conducere ale direcțiilor teritoriale ale finanțelor publice. Astfel, la Brașov, locul lui Ion Popescu va fi luat la șefia instituției de Lucian Voinescu, cel care ocupat funcția de director executiv până în luna mai a anului trecut. Și la Garda Financiară se vor face modificări. Vasile Bilinschi, fostul șef al instituției, urmează să revină în funcția de comisar șef, în timp ce Florin Păunescu va redeveni adjunctul acestuia. Schimbările vin în urma aplicării deciziilor Curții Constituționale 413 și 414 din 14 aprilie, prin care Ordonanțele 37 și 105 din 2009, în baza cărora s-au schimbat conducerile deconcentratelor, au fost declarate neconstituționale. „Eu ar trebui să mă întorc la Direcția Județeană de Statistică, dar deocamdată Ministerul de Finanțe este singurul organism care respectă deciziile Curții Constituționale, așa că pentru o perioadă voi fi liber, până când se vor aplica aceste decizii și la nivelul Secretariatului General al Guvernului, cel care are în subordine Institutul Național de Statistică”, a spus, ieri, Ion Popescu, până ieri director al DGFP Brașov, funcție preluată după ce a fost schimbat de la Direcția de Statistică. Acesta a mai spus că „eu am făcut în 13 mai o plângere prealabilă și am anunțat că sunt dispus să fac chiar și o plângere penală în cazul în care nu se respectă deciziile Curții Constituționale”. Decizii similare se așteaptă și pentru alte instituții deconcentrate „Prin deciziile recent adoptate s-a revenit la situația anterioară, reglementată de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici. Motivația juridică a acestor decizii, așa cum apare scrisă în documentele emise de Ministerul Finanțelor Publice, este dată de prevederile Legii nr. 188/1999, coroborate cu Decizia Curții Constituționale nr. 413/14 aprilie 2010 și Decizia Curții Constituționale nr. 414/14 aprilie 2010. Este posibil ca astfel de decizii să se adopte și la nivelul altor servicii deconcentrate din județ”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Instituției Prefectului Județul Brașov, Monica Morgovan. Cine a fost înainte funcționar public și a fost destituit revine acum pe post Potrivit reprezentanților Guvernului în teritoriu, decizia Curții Constituționale se referă necesitatea existenței calității de funcționar public a directorului unei astfel de instituții. Astfel, cine a fost înainte funcționar public și a fost destituit revine acum pe post. În acest fel se va ajunge ca directorii coordonatori numiți și care au dat examene pe post, însă sunt angajați pe perioadă de mandat nu mai pot ocupa funcțiile de conducere în instituțiile de concentrate. Decizia va fi a ministerelor Hotărârea de schimbare a actualilor directori coordonatori va aparține conducerii ministerelor de resort. „Cert este că revenirea la vechea stare de fapt se poate face doar dacă instituțiile în speță nu au suferit restructurări. În cazul în care este vorba de instituții noi sau care au suferit modificări de structură, pe viitor vor fi organizate concursuri pentru ocuparea funcțiilor de conducere, în condițiile legii”, a mai spus Monica Morgovan. Ce spune Curtea Constituțională Curtea Constituțională a decis, în data de 3 decembrie 2009, că prevederi din Ordonanța de Urgență a Guvernului 105/2009 privind deconcentratele contravin Constituției, în condițiile în care au preluat integral conținutul din vechea OUG 37/2009, abrogată și declarată neconstituțională. Prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice, așa cum a fost aprobată prin lege de către Parlament, a fost afectat regimul juridic al serviciilor publice deconcentrate, se explică în motivarea Curții. Astfel, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.37/2009 „afectează” statutul juridic al unor funcționari publici de conducere din sfera serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ teritoriale. De altfel, subliniau magistrații CCR, „prin întreg conținutul reglementării, Guvernul a intervenit într-un domeniu pentru care nu avea competența materială”, viciu de neconstituționalitate care nu poate fi acoperit prin aprobarea de către Parlament a ordonanței respective, ceea ce atrage, implicit, neconstituționalitatea legii de aprobare.