Amenzi rămase doar pe hârtie: doar 20% din sancţiunile aplicate de Protecţia Consumatorilor s-au şi încasat

Raport dur al Curţii de Conturi privind activitatea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor. Doar 20% din amezile date între 2015 şi 2019 au fost şi încasate, pentru că nu a existat colaborare între ANPC şi ANAF şi nici nu s-a urmărit câţi bani au ajuns efectiv la buget.
Auditul a vizat evaluarea modului în care activitatea privind protecţia consumatorilor s-a desfăşurat în condiţii de eficienţă, eficacitate şi cu respectarea criteriului de economicitate. Potrivit concluziilor formulate în urma controlului, activitatea ANPC s-a desfăşurat cu unele deficienţe care au generat apariţia unor blocaje instituţionale, întârzieri şi sincope în îndeplinirea atribuţiilor legale, arată un comunicat al Curţii de Conturi.
Valoarea totală a amenzilor date de ANPC în cei 4 ani monitorizaţi a fost de 376 de milioane de lei (76 de milioane de euro), însă nivelul de încasare a acestora a fost de numai 20%.
„Se concluzionează faptul că la nivelul celor două instituţii responsabile pe circuitul aplicare amenzi – încasare, respectiv ANPC şi ANAF, nu a existat o monitorizare a gradului de încasare. În absenţa colaborării dintre cele două instituţii pe această temă, conducerea comisariatelor ANPC nu deţine o evidenţă clară a acestui indicator relevant în ceea ce priveşte sumele care se fac venit la bugetul de stat”, se arată în comunicat.
Cel mai mare număr de amenzi în perioada analizată s-a înregistrat în Regiunea Nord-Est (19.000 de amenzi), iar cel mai mic în Bucureşti-Ilfov (6.404).
„De asemenea, una dintre constatările auditorilor Curţii de Conturi vizează situaţia laboratorului de analize şi încercări în domeniul alimentar CNIEP Larex. Mai exact, preluarea prin fuziune a acestei unităţi de către ANPC, în ianuarie 2019, a dus la pierderea de către laborator a acreditării RENAR. Aceasta a avut drept consecinţă neefectuarea de analize şi, implicit, nerealizarea de venituri la bugetul statului. De asemenea, ANPC a ajuns în imposibilitatea utilizării dotărilor pe care le are şi a competenţelor personalului care desfăşoară activitatea în laborator, ceea ce semnifică folosirea ineficientă a resurselor şi fondurilor publice”, potrivit comunicatului.
Cele mai multe acţiuni de control ale ANPC au fost realizate la vânzători (65%) şi la prestatorii de servicii (28%), iar cele mai puţine s-au desfăşurat la importatori (0,76%) şi producători (1,2% din totalul operatorilor economici). Aceasta în condiţiile în care importurile României de bunuri şi servicii au reprezentat, în anul 2018, 44,6% din PIB.
„Dat fiind faptul că ANPC nu a realizat o bază de date care să conţină operatorii economici grupaţi pe criterii specifice, precum domenii de activitate, canalele de vânzare folosite, cifră de afaceri, în funcţie de care să fie definite criterii de selecţie a acelor operatori care să facă obiectul controalelor ANPC, nu se poate determina eficacitatea controalelor desfăşurate”, potrivit comunicatului.
„O altă concluzie a misiunii de audit relevă faptul că ANPC nu a elaborat o strategie de răspuns la situaţii de criză, pe site-ul instituţiei nefiind creată o secţiune distinctă COVID-19 care să cuprindă informaţii actualizate. Prin aceasta, consumatorii puteau fi îndrumaţi în situaţii specifice: achiziţionarea diferitelor pachete turistice pentru sejururi care nu mai pot fi efectuate din cauza limitărilor de circulaţie impuse, recuperarea sumelor achitate pentru transport aerian care nu se mai poate efectua, atenţionări cu privire la anumite produse, precum echipamente de protecţie, dezinfectanţi, astfel încât aceştia să poată identifica produsele contrafăcute”, mai arată Curtea de Conturi.

Premise pentru controale doar de formă
Comisarii ANPC au salarii mult mai mici decât alte instituţii cu sarcini similare, precum Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor sau Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. Salarizarea „nu este corelată cu presiunile şi riscurile aferente activităţii, precum şi cu importanţa acestui domeniu în protejarea intereselor consumatorilor. Implicaţiile neasigurării unui nivel de salarizare corespunzător sunt multiple, de la crearea premiselor unor controale formale, până la creşterea riscului de corupţie, în condiţiile în care nu există o corelaţie între retribuţii şi complexitatea atribuţiilor care trebuie îndeplinite de către comisarii ANPC”, mai arată Curtea de Conturi.