Ameninţarea cu eşecul îi motivează doar pe unii copii

Mesajele de tip ameninţare cu eşecul la examene sau la angajare, menite să îi determine pe elevi să înveţe mai intens, pot să aibă efectul scontat în cazul unora dintre aceştia, dar ar putea efecte negative în cazul altora şi, drept urmare, nu ar trebui să fie folosite la nivelul întregii clase, după cum scriu doi profesori britanici în domeniul psihologiei şi educaţiei, într-un articol publicat în The Conversation.
Cei doi, Laura Nicholson de la Edge Hill University şi David Putwain de la Liverpool John Moores University, arată că „apelul la frică” – folosit de profesori mai ales când cred că asemenea mesaje pot fi primite de elevi ca o ameninţare sau când profesorii consideră că elevii nu se implică suficient – poate să creeze o frică de eşec în rândul elevilor. Aceasta poate fi o sursă puternică de motivare, iar pe mulţi elevi, în special pe cei care au încredere în propriile competenţe, îi poate face să înveţe mai intens, pentru că mesajul este receptat drept o provocare.  Pe de altă parte, elevii care nu au încredere că pot avea rezultate bune la evaluări, apelul la frică poate determina stări de anxietate şi poate duce la pierderea motivaţiei şi la creşterea îngrijorării, iar rezultatul este o înrăutăţire a rezultatelor. În acelaşi timp, mesajele de acest tip, receptate ca provocare sau ca ameninţare, nu produc nicio reacţie în cazul altor elevi, anume în cazul celor cărora nu le pasă de rezultate sau de învăţare.
Potrivit sursei citate, pentru elevii care nu receptează constructiv astfel de mesaje sunt utile alte abordări. Una este să li se transmită elevilor mesaje pozitive, unde accentul e pus pe avantajele învăţării – dar şi acestea determină reacţii similare mesajelor de apel la frică. O alta, mai utilă în opinia celor doi specialişti, este ca, atunci când transmit astfel de mesaje, profesorii să introducă elemente care să-i facă pe elevi să le primească mai mult ca provocare, decât ca ameninţare.