Am intrat în Postul Crăciunului. Ce suntem îndemnaţi să facem şi ce e interzis

Duminică, 15 noiembrie, a început Postul Crăciunului, unul dintre cele patru mari posturi ale Bisericii Ortodoxe.
Pe lângă interdicţia de a mânca „de dulce” şi îndemnul către „curăţirea sufletească”, perioada vine cu o mulţime de superstiţii şi tradiţii păstrate din moşi-strămoşi, care sunt respectate în continuare.
Spre exemplu, aşa cum spun bătrânii, vremea din postul Crăciunului este un indiciu care transmite cum va fi vremea în primăvara anului următor. Dacă vremea nu este foarte rea, se spune că primăvara va fi ploioasă.
Pe 21 noiembrie, când este sărbătorită Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, dacă este senin, se spune că vara va fi secetoasă. Tot în această zi se dă de pomană pentru cei care au murit fără lumină şi se ung ferestrele şi uşile cu usturoi pentru ca în casa respectivă „să nu intre farmece”.
Pe 29 noiembrie, în ajunul Sfântului Andrei este „Noaptea strigoilor”, şi potrivit tradiţiei, se ung uşile şi ferestrele cu usturoi pentru a alunga strigoii, iar vitele se aprără cu mac şi sare. Se spune că dacă este lună plină şi cer senin, iarna va fi prietenoasă, iar dacă sunt nori, vor fi zăpezi mari. Pe 30 noiembrie, de Sfântul Andrei, se găteşte cu usturoi şi nu se împrumută din casă.
Pe 4 decembrie, de Sfânta Varvara, nu se lucrează în mină şi nu se folosesc lucruri negre. De asemenea, femeile nu cos şi nu opăresc rufe, pentru a nu se îmbolnăvi copiii. Acestora li se fac cruci pe frunte şi mâini cu miere şi dovleac, pentru a fi apăraţi de vărsatul de vânt.
De Sfântul Nicolae, 6 decembrie, considerat protector al femeilor şi copiilor, se spune că dacă nu a nins va fi iarna grea şi lungă.
Pe 20 decembrie, de Ignat, nu se mai spală rufe până după Bobotează, se taie porcii şi se spune că toţi membrii casei trebuie să vadă sângele porcului, pentru a fi apăraţi de boli şi a avea noroc.
În Ajunul Crăciunului se mătură invers şi nu se scoate gunoiul ca să nu se piardă norocul.