„Am debutat, dar important e să confirm”

Într-o vreme în care arbitrii sunt huliți, purtați cu duba și catalogați drept șpăgari, ne permitem să ne ridicăm împotriva curentului general și să scriem laudativ la adresa unui coleg de-al celor blamați. Este vorba despre Florin Ghimbășan, „un cavaler al fluierului” în vârstă de 35 de ani, prosper om de afaceri, dar, mai presus de asta, un arbitru integru. Și nu o spunem noi, ci cei care au fost arbitrați de către proaspătul debutant în Liga I. Evenimentul s-a petrecut cu ocazia partidei CFR Cluj- Pandurii Tg.Jiu (1- 1). - Florine, felicitări pentru pasul realizat, unul cu dreptul, în opinia specialiștilor. Florin Ghimbășan: Mulțumesc, dar eu spun că se putea și mai bine. Cât privește debutul, recunosc, e important, dar ca și în multe alte domenii, e mai ușor de ajuns decât de menținut. Ori eu vreau să le răsplătesc încrederea celor care m-au delegat prin evoluții corecte, imparțiale și care să întregească spectacolul de pe teren. - Au fost probabil și ceva emoții. Ghimbășan: Sincer, am avut și încă mari. Mă consideram pregătit să fac față meciului fără nicio emoție, Dar au fost momente greu de controlat, cu precădere înaintea lui, căci o dată intrat în joc, uiți de toate celelalte gânduri. - Din ce s-a văzut, jucătorii nu ți-au pus probleme, dar nu la fel se poate spune și despre antrenorul Sorin Cârțu, cunoscut ca un tip coleric și nu tocmai elegant în relația cu arbitrii. Ghimbășan: Exceptând simulările și tragerile de timp ale gorjenilor, eu spun că jucătorii nu mi-au creat probleme. În ce-l privește pe Cârțu, nu cred că e arbitru care să-l mulțumească și să nu fi avut cu el măcar câteva schimburi de replici. Asta în timpul jocului, căci după, dacă scorul îi e favorabil, e foarte volubil și plin de amabilitate. Și cu mine a fost chiar prietenos după meci, când tabela arăta 1- 1. De-a lungul lui avea mai mereu ceva de comentat, e drept că în limita regulamentului, căci altfel putea ajunge în tribună. - Vecinul tău de cartier și în același timp căpitan al Pandurilor, Florin Stângă, a încercat cumva în timpul meciului să te sensibilizeze, așa, ca între brașoveni? Ghimbășan: Nici vorbă, de altfel, Florin este jucător profesionist și nici nu a încercat. Dar, ca un amănunt de culoare, mărturisesc că înaintea jocului, pe tunel, am schimbat câteva cuvinte. Era vorba de o aducere aminte, când, acum două săptămâni, ne-am întâlnit la cumpărături într-un supermarket și el m-a încurajat, spunân- du-mi că va veni și vremea mea. - Debutul s-a înregistrat pe terenul campioanei. Te-a impresionat ceva acolo? Ghimbășan: E greu de descris luxul stadionului lui CFR. Vestiarele, tribunele, toaletele, parcările, toate sunt ca pe marile stadioane. La noi îmi plăcuse mult stadionul din Piatra- Neamț, unul nou și modern, dar acesta e peste el, de departe, un stadion complet. Și în totală contradicție cu cel din Ghencea, ce aduce mai mult cu cele orientale. - Ai primit botezul Ligii I. Ce impresie îți face ea? Ghimbășan: E altceva decât liga a doua. Sau, mai exact, cu totul altceva, de parcă ar fi vorba de alt sport. Diferență de atitudine la toate nivelurile, jucători, antrenori sau conducători. - Publicul clujean? Ghimbășan: Civilizat și nu atât de pătimaș ca în alte locuri. Ardeleni, ce vrei? - Situația arbitrajului românesc sau, mă rog, a arbitrilor de la noi? Ghimbășan: Evident nu e una roză, dar datoria noastră, a tuturor celor din fenomen, e să strângem rândurile și să demonstrăm că și arbitrul român are valoare și se poate conta pe onestitatea lui. - Florine, ce urmează? Ghimbășan: Eu sper să arbitrez și în ultima etapă, mai ales că semnalele venite de la cei puși să analizeze prestația mea au fost pozitive, cu o singură excepție. - Ne-o poți destăinui? Ghimbășan: De ce nu? Era vorba de un avertisment acordat în pripă, iar domnul Sorescu, observatorul partidei, mi-a lăudat per ansamblu evoluția, cu mențiunea de rigoare. - Nu ne rămâne decât să-ți dorim succes în tentativa ta de a spăla cumva onoarea cavalerilor fluierului de la noi și, de ce nu, prestațiile tale să te includă pe lista FIFA. Ghimbășan: Mulțumesc, ăsta ar fi al doilea vis.