Altă viaţă în autobuzul de Săcele: „Am fost rom corect şi bun şi am strâns cojile de portocale lăsate de români”

Autobuzul de Săcele este unul din puţinele locuri în care cele trei comunităţi din localitatea braşoveană ajung să interacţioneze. Mocanii, maghiarii şi romii au, în rest, propriile obiceiuri şi comunităţi din care foarte greu pot fi scoşi. „Şerbet de fructe” este o piesă de teatru jucată de elevi de la Liceul Aprily Lajos şi de la Şcoala Germană Kronstadt, care dezbate tema interacţiunii dintre cele trei comunităţi în autobuzul care leagă oraşul Săcele de Braşov. Totul a fost pus la cale de Grupul de Iniţiativă Locală „Corona”, după cum anunţam în ediţia de ieri.
Scenariul pleacă de la formele pe care le ia heterogenitatea culturală din Săcele când românii, maghiarii şi romii se întâlnesc în autobuz. Reprezentanţi ai celor trei comunităţi discută între ei, dar ajung să comunice şi cu ceilalţi iar elevii de la mai multe licee braşovene au fost invitaţi la dezbatere. Textul a fost scris de Silvia Duţu, sub coordonarea dramaturgului Mihai Ignat, după un concept sociologic al Angelei Dobrescu. „Tema comunicării interculturale este o temă deosebit de dificilă şi pentru educatori, şi pentru societate, în general. De aceea, ne-am simţit provocaţi să găsim nişte soluţii pedagogice ca să putem transmite într-un mod eficient mesajul acesta al importanţei de a comunica cu celălalt”, a declarat Angela Dobrescu, sociolog GIL Corona.
„În fiecare zi, omul asta simte: că el este român, el este maghiar, iar el este din Gârcini şi atunci acesta ar fi fost primul pas spre a deschide nişte porţi, nişte ferestruici ca să ne uităm în curtea celuilalt şi să vedem că se întâmplă şi ceva acolo care poate ne interesează din punct de vedere material, efectiv, aşa, în viaţă”, a explicat Pal Petki, director Liceul Aprily Lajos.
După ce întreg publicul a putut asista ieri la piesa jucată după scenariul original, sceneta a fost reluată, iar elevii au putut veni cu comentarii şi au luat, temporar, chiar locul unor personaje pentru a-şi putea exprima punctul de vedere şi propria viziune în legătură cu anumite replici. „În primul rând, aceasta este o atitudine bazată pe stereotipuri, după cum aţi putut observa în această piesă. Cele trei comunităţi se cam bat cap în cap, atât în piesă, cât şi în viaţa reală, iar eu cred că ar trebui să mergem împreună, pe înţelegerea comună. Cu toţii suntem oameni, cu toţii avem bune şi rele şi, în imaginea de ansamblu, ar trebui să ne înţelegem, să ne ajutăm pe cât putem”, spune un elev de la Liceul Nicolae Titulescu. „Voiam să înţeleg şi comunitatea mocanilor, voiam să înţeleg şi comunitatea maghiarilor şi încercam să înţeleg şi comunitatea romă şi ce se întâmplă într-un autobuz”, şi-a explicat intervenţia un elev de la Andrei Mureşanu. „Consider că percepţia pe care o avem toţi despre romi nu este greşită, dar este prea generală şi pot fi romi care să fie buni şi mi s-a părut că personajele au intrat în rol atât de bine – în sensul în care făceau lucruri negative, specifice unor romi, dar nu sunt de acord în acest sens – şi am interpretat rolul unui rom corect şi bun şi am strâns cojile de portocale lăsate de aceştia”, a spus o fată de la Andrei Mureşanu. Săcele este un oraş cu aproximativ 30.000 de locuitori, din care o treime sunt români, o treime maghiari şi o treime romi. Cele trei comunităţi interacţionează destul de puţin, iar unul dintre scopurile acţiunii este tocmai crearea unei punţi între aceste etnii.