Alpiniștii utilitari, chemați să pună „capcană de noapte” pentru barza de la Codlea

După cum relatam și în ediția trecută, o barză care nu a plecat spre ţările calde i-a pus pe jar atât pe localnici din Codlea, judeţul Braşov, cât şi pe autorităţi. Barza a rămas pe coşul de fum al unei clădiri în Codlea, iar localnicii se tem că ar putea muri, date fiind temperaturile scăzute şi căderea primei zăpezi, şi faptul că nu prea mai găseşte  aşa uşor de mâncare.  
Oamenii care locuiesc în clădirile de lângă coşul de fum pe care şi-au făcut cuib berzele în primăvară au observat la sfârşitul verii cum păsările şi puii lor au părăsit cuibul, la fel ca în fiecare an. Au avut însă surpriza ca una dintre ele a apărut iar în cuib. Oamenii au alertat autoritatea locală din Codlea, care la rândul ei a solicitat ajutor pompierilor pentru salvarea berzei. Aceştia, însă, nu au putut face nimic. „Am constatat că nu putem interveni cu tehnica pe care o deţinem, nici cu alte utilaje cu lucru la înălţime nu se poate interveni, întrucât locul e foarte îngust şi nu permite accesul acestora în apropiere”, a precizat Lucian Cioacă, şef SVSU Codlea.

Până la urmă a fost solicitat ajutorul unor alpinişti utilitari. Ei au instalat o coardă până în vârful coşului unde este cuibul înaripatei, astfel încât să ajungă la ea noaptea, când pasărea nu prea obişnuieşte să zboare. În timpul zilei, barza a zburat. „Am făcut cale de acces cu tehnici alpinistice pentru a ajunge acolo. Speram ca diseară (în noaptea de marți spre miercuri, – n.r.), dacă vine barza, cu o plasă pregătită să se lase prinsă”, a spus şi Radu Ilie, alpinist utilitar.
După ce o vor prinde, o vor încredinţa unei asociaţii care se ocupă de protecţia acestor păsări.

Specialiştii spun că barza ar putea supravieţui şi singură, dacă nu este foarte grea iarna. În plus, au fost observate mai multe cazuri de berze care au rămas în ţară şi nu au mai migrat în ţările calde.
„Cele care rămân, unele dintre ele, cel puţin, pot să şi ierneze, sunt cazuri tot mai frecvente în România şi în ţări din jurul nostru, din Europa. Faptul că rămân nu înseamnă că sunt bolnave, rănite, sunt exemplare normale. E greu să spunem de ce au rămas, probabil sunt nişte cauze, dar dacă au hrană suficientă, cât de cât în perioada de iarnă, pot să rămână, hrană însemnând peştişori, resturi alimentare, de la abatoare, de la gropile de gunoi”, a explicat conf. doc. Dan Ionescu, ornitolog, citat de Mediafax.