Alo! Domnișoara Brutaru? Se aude?

Am cautat-o, vreo săptămână, la telefon pe doamna (domnișoara) Ruxandra Brutaru, directorul general al TAROM. Cu nesimțirea specifică parveniților – că doar n-o să cred că domnia sa a ajuns în acest fotoliu pe baza altor merite decât acela de a fi fiica unui fost director al unei instituții ce colcăie de conexiuni bazate pe cumetrie de diferite grade - doamna Brutaru n-a catadixit să răspundă. Probabil că dânsa răspunde doar telefoanelor care vin din susul schemei ministerului păstorit de cel care a numit-o și care are și el niscai antecedente aeriene, pe care le-a evocat în numeroase rânduri. Doream să-i exprim doamnei directoare o chestiune legată de oportunitățile pe care le prezintă pentru instituția sa evenimentul EXPOZIȚIEI MONDIALE din acest an de la Shanghai, unde România participă cu un pavilion de excepție și cu programe care implică prezența unui număr considerabil de protagoniști și de observatori sau spectatori. Pentru o instituție care a încheiat în mod catastrofal anul, ar fi putut fi o gură de oxigen. TAROM, în cel de-al 55-lea an de existență a sa, a înregistrat un nivel-record al pierderilor: peste 20 milioane de euro! În tot acest an, avioanele TAROM au zburat pe jumătate goale, și în cursele externe și în cele interne. Atunci când ministrul Berceanu a numit-o șefă peste TAROM, în Ianuarie anul trecut, proiectul prioritar al conducerii companiei a fost acela al eficientizării activității. Cum s-a eficientizat se vede din rezultatele economice. Compania TAROM are o considerabilă tradiție de „căpușare” a propriilor activități. Ea funcționează pe principiul pe care funcționează și statul român: indiferent de condițiile din piață, ea păstrează încărcătura supraponderală de personal și de cheltuieli indirecte. De-alungul timpului TAROM a renunțat la rute importante considerate prea costisitoare – dar nu din cauza exploatării, ci din aceea a menținerii unor scheme disproporționate, atât pe curse cât și la prea numeroasele sale agenții, adevărate găuri negre pentru banul public. Criza n-a adus nicio schimbare în politica instituției conduse de doamna (sau domnișoara) Brutaru. Dânsa și bine plătiții săi colaboratori au așteptat răbdători să treacă criza, după cum i-a îndemnat chiar președintele. Ineficiența companiei este perpetuată cu seninătate, gaura din anul acesta fiind inclusă în bugetul ministerului, pentru că mă îndoiesc că o instituție profund nereformată, prizonieră a unei enorme încrengături de interese și de relații de cumetrie poate să-și îmbunătățească așa, brusc, performanțele, doar pe baza masteratelor doamnei (domnișoarei) Brutaru. Fiți liniștită doamnă (domnișoară), vedeți-vă de păguboasa dv activitate și nu vă complicați cu dialoguri telefonice, altele decât cu cele cu dl Berceanu...