Alimentele nu vor mai putea fi etichetate drept „produs autohton” decât dacă toate ingredientele sunt româneşti

Etichetarea produselor alimentare se va face după o serie de reguli stricte, astfel încât consumatorii să poată identifica uşor originea ingredientelor ce intră în componenţa produsului, respectiv dacă ele provin exclusiv sau parţial din România sau dacă doar prelucrarea a avut loc în ţara noastră, iar ingredientele sunt importate. Aceste reguli sunt cuprinse într-un proiect de lege aflat în dezbaterea senatorilor.
Propunerea legislativă privind utilizarea anumitor semne distinctive opţionale pe produsele alimentare, aflată în dezbatere la Senat, reglementează condiţiile în care unui produs alimentar i se poate pune eticheta de autohton, scrie avocatnet.ro.
Astfel, atunci când vine vorba despre etichetarea, prezentarea sau promovarea unui produs alimentar, se va putea folosi termenul de „produs autohton” sau orice altă formulare care indică originea locală a acestuia doar dacă acesta este fabricat din materii prime româneşti şi dacă toate procesele utilizate în producţia sa s-au desfăşurat aici.
Potrivit viitoarei legi, indicarea originii autohtone a unui produs primar introdus pe piaţă va putea fi făcută dacă:
produsul primar de origine vegetală:
i) a fost cultivat şi recoltat în România;
ii) în cazul speciei din floră sălbatică, aceasta a fost cules, curăţat şi manipulat în România;
în cazul produsului primar de origine animală:
i) naşterea, clocirea, creşterea, îngrăşarea şi exploatarea animalului au avut loc în România;
ii) capturarea şi sacrificarea speciilor din faună sălbatică au avut loc în România;
În cazul unui produs primar de origine vegetală sau animală produs şi comercializat prin orice combinaţie, atât produsul de bază de origine vegetală, cât şi cel de origine animală trebuie să respecte regulile de mai sus.
De asemenea, va putea fi indicată originea autohtonă doar dacă, pe lângă îndeplinirea condiţiilor legate de materiile prime, etapele de prelucrare a produsului final se desfăşoară în România.
Excepţie de la cerinţele privind materiile prime se va face în cazul mirodeniilor, al plantelor aromatice şi al amestecurilor acestora care nu au fost cultivate la scară comercială în ţara noastră înainte de demararea producţiei, precum şi în cazul sării de masă, al aditivilor, al enzimelor, al aromelor alimentare care nu pot fi extrase în România şi care nu sunt produse în mod normal aici.
În cazul nerespectării viitoarelor reguli privind etichetarea distinctivă, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor va putea aplica amenzi ce vor putea ajunge şi la 30.000 de lei.
La momentul intrării în vigoare a regulilor din acest proiect se abrogă o prevedere a Legii 168/2017 privind instituirea zilei de 10 octombrie – Ziua naţională a produselor agroalimentare româneşti, respectiv cea care stabileşte că „prin produs agroalimentar românesc se înţelege produsul obţinut pe teritoriul naţional din materii prime de bază provenite în proporţie de 100% din fermele din România şi are inscripţionat pe etichetă drapelul României”.
În plus, se abrogă un articol şi din Legea 307/2022 a laptelui şi a produselor lactate, şi anume, cel care prevede că este interzisă inscripţionarea pe eticheta laptelui şi a produselor lactate a sintagmei „Produs românesc“ dacă nu sunt respectate prevederile amintite mai sus, conţinute de Legea nr. 168/2017.