Alegerile la CCIR: continuitate sau dezagregare?

De cinci ani Mihail Vlasov se străduie din răsputeri să ajungă la conducerea Camerei de Comerț și Industrie a României. Pentru a-și atinge scopul, a atacat succesiv președinții George Cojocaru, Victor Babiuc și mai recent Dragoș Șeuleanu. Urmărind să atragă de partea sa votanți din rândul președinților județeni, le-a promis că se va desființa Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București și-i va împărți patrimoniul între sprijinitorii săi. Apoi va desființa Romexpo și va împărți bunurile acesteia. Domnul Vlasov vinde blana ursului din pădure și omite faptul că astfel de transformări nu se pot face decât pe cale judecătorească, prin procese lungi și complicate, iar abilitățile sale de avocat al baroului Iași, ca și pilele și relațiile pe care le mai are, nu au putut duce în cinci ani la câștigarea vreunui proces, ba mai mult, la Parchet sunt pe rol cinci sau șase plângeri penale împotriva sa. Dihonia din sistemul cameral românesc provocată de domnul Vlasov și camarila sa are putea avea efecte mult mai grave. Legea Camerelor de Comerț și Industrie, recent adoptată la inițiativa și insistențele domnului Vlasov, are lacune foarte mari, printre care și lipsa unor măsuri sancționatorii. Astfel, dacă una dintre camere nu dorește să se afilieze la noul sistem, nu poate fi obligată să o facă, pentru că s-ar încalca dreptul la liberă asociere. Recent, mai mulți președinți de camere teritoriale, printre care și Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București, care are în componență circa 70% din comercianții înscriși la nivel de țară, au afirmat că în cazul în care conducerea ar fi preluată de Mihail Vlasov, se vor retrage din sistemul actual. De asemenea, Uniunea Camerelor Bilaterale, având în componență 40 de organizații, poate acționa în același mod dacă va fi obstrucționată în realizarea obiectivelor pe care le urmărește. Principalele imputări pe care ei le fac lui Vlasov sunt: trecutul dubios înainte de 1989 când a fost shopist, judecător comunist și chiar condamnat pentru trafic de influență; lipsa de sinceritate și corectitudine mascată de numeroase promisiuni neonorate, cum ar fi susținerea că nu va candida dacă se votează legea și până la momirea a nu mai puțin de opt președinti județeni pe care i-ar numi vicepreședinți; comportamentul său coleric, generator de conflicte care nu se vor încheia după alegeri; lipsa de tact în relațiile cu instituțiile statului și mai ales cu mass-media; faptul că nu are charisma si nici abilitățile necesare pentru a realiza cooperarea cu organismele internaționale sau naționale cu care Camera de Comerț și Industrie a României are relații deja stabilite. Pe 27 decembrie 2007 la Camera de Comerț și Industrie a României vor avea loc alegeri și pe bună dreptate ne întrebăm ce se va întâmpla cu sistemul Cameral din România și, mai ales, dacă acesta se va menține unitar sau se va destrăma?