Alegeri la Baroul Brașov. Vladimir Ciolacu: „Avocații simt nevoia să schimbe ceva”

Avocații brașoveni vor desemna, în 26 martie, structurile de conducere din cadrul Baroului Brașov, iar la alegerile din acest an, concurența este una foarte mare. Interesul manifestat de avocați pentru aceste demnități este un semnal că la nivelul acestei instituții se simte nevoia unei schimbări, susține avocatul Vladimir Ciolacu, care candidează, în premieră, pentru un mandat de consilier în Consiliul Baroului Brașov, dar și pentru un post de delegat în Congresul Național al Avocaților.

În viziunea avocatului brașovean, Baroul Brașov ar trebui să fie unul activ, nu reactiv, să propună modificări legislative și să ia atitudine atunci când activitatea avocaților este afectată din cauza unor prevederi legale sau a unor acțiuni. „Specific la alegerile din anul acesta este numărul foarte mare de candidați. Pentru funcția de decan sunt patru candidați, în condițiile în care, în anii trecuți, erau maxim trei. Poate că în cazul acestei funcții nu este o surpriză foarte mare. O mare surpriză este, însă, la Consiliul Baroului Brașov, unde, pentru 12 mandate, candidează 36 de persoane. Mai mult, în trecut, lumea se ruga de colegi să candideze pentru un mandat în Comisia de Disciplină. Anul acesta este o concurență foarte mare: pentru 7 mandate s-au înscris 20 de candidați. Asta înseamnă că avocații simt nevoia să schimbe ceva. Acesta este motivul principal, pentru că, trebuie să precizez, niciuna dintre aceste demnități nu este remunerată”, a declarat Vladimir Ciolacu.

 

 „Cabinetul avocatului este ultimul și cel mai sacru templu al libertății persoanei”

Lipsa protecției avocaților este una dintre problemele amintite de Vladimir Colacu, specializat în drept penal. „În tot dreptul european există o teorie conform căreia cabinetul avocatului este ultimul și cel mai sacru templu al libertății persoanei. Ar trebui, în primul rând, ca un contact dintre avocat și client să nu poată fi supravegheat, controlat, interceptat, știut sau  dezvăluit de către nimeni. Avocatul este chemat, în anumite cazuri, să se lupte cu un întreg sistem al unui stat care devine tot mai atotputernic, atât din punct de vedere juridic, cât și din punct de vedere tehnic. Dacă statul vrea să preleveze imagine și voce dintr-un loc, o va face. Problema este că nu trebuie să aibă voie să facă asta”, a argumentat Ciolacu.

De asemenea, al a dezvăluit faptul că „am găsit în dosare numere de telefon ale unor colegi avocați cu mandate de supraveghere tehnică ale clienților lor și chiar convorbiri între avocați și clienți în dosare de urmărire penală. Asta nu este în regulă. Eu nu spun că un cetățean care a comis o faptă nu poate fi supravegheat tehnic. Poate fi, dar cu condițiile necesare, cu mandat de la judecător și așa mai departe. Dar, nu poți să îi supraveghezi și avocatul și convorbirile lui cu un client. Atunci distrugi tot eșafodajul sistemului lui de apărare. Împotriva unor astfel de situații, există garanții din punct de vedere legal, pentru că în actele normative se arată că legăturile clientului cu avocatul, convorbirile dintre aceștia nu pot fi folosite în procesul penal. Însă, aici este o problemă de loialitate a probelor și a probelor derivate. Formal, nu se pot folosi o conversațiile între avocat și client, dar conținutul discuțiilor poate fi utilizat pentru obține probele. Dacă se face acest lucru, se distruge tot dreptul la apărare. În această situație, cei care au astfel de practici, trebuie atenționați să nu le ducă mai departe. Cum pot fi atenționați? Dacă un avocat reclamă o astfel de situație într-o instanță, iar altul în altă sală de judecată, este posibil să rămână niște voci disparate. În cazul nostru, Baroul Brașov trebuie să ia o poziție oficială în astfel de situații”.

 

„A fost stricat acel echilibru al egalității armelor între apărare”

O altă chestiune evidențiată de avocatul brașovean este legată de administrarea secretă a probelor. „Este acum problema cu protocoale declasificate, cu administrarea secretă probelor, cu SRI și așa mai departe. Pe acest subiect, a fost vreo poziție publică a corpului profesional al avocaților? Nu este dubios că nu a fost? Eu nu spun să ieșim în piață, dar măcar niște poziții oficiale. Noi tăcem. Îmi pun întrebarea dacă nu cumva este o tăcere complice. Neabordând aceste aspecte, avem o problemă de credibilitate în fața clienților noștri. Omul se așteaptă să te bați pentru el și vede că tu, ca și corp profesional, nu comentezi și nu ai nici un fel de poziție. În acest caz, nu cumva de demolăm chiar noi încrederea pe care ar trebui să o aibă clienții noștri în noi? Fiecare barou ar trebui să aibă o poziție oficială, asumată, referitor la administrarea secretă a probelor, pentru că acesta este esența, nu protocoalele. Practic, în aceste dosare, a fost stricat acel echilibru al egalității armelor între apărare și acuzare. Vedem că magistrații, care au nișe constrângeri, protestează, iar noi stăm. Nu am văzut nici măcar un protest tăcut al avocaților”, a mai spus Ciolacu.

 

Parlamentarii avocați, un atu pentru barouri

Emiterea de către barouri a unor poziții oficiale este numai una dintre acțiunile pe care Vladimir Ciolacu le consideră ca fiind necesare. Relația cu parlamentarii este un alt aspect ce ar trebui să constituie o altă prioritate pentru aceste instituții, mai susține avocatul brașovean, care a explicat și de ce este nevoie de acest lucru: „Avem colegi, nu din Brașov, care au calitatea de parlamentar. Cred că ar trebui să ne folosim de acest atu. Ar trebui să existe o preocupare constantă a fiecărui barou cu privire la îmbunătățirea cadrului legislativ, iar aceste propuneri să fie transmise aleșilor care sunt avocați, indiferent de spectrul politic”.

Totodată, avocatul brașovean a precizat că nu există un act normativ care să oblige legiuitorul - fie el principal (Parlamentul, care emite legi), fie el delegat (Guvernul, care emite hotărâri de Guvern sau Ordonanțe de Urgență) -  care să îl oblige să consulte corpul profesional al avocaților în cazul unor proiect de lege. În aceste condiții, propunerea lui Vladimir Ciolacu este ca, atunci când apare un proiect de lege sau de OUG, barourile să își exprime opiniile. „Trebuie să ne transformăm, din reactivi să devenim activi. Nu trebuie să așteptăm să ne întrebe Parlamentul sau Guvernul cum vedem noi o prevedere legală. Trebuie să le evidențiem problemele care sunt de actualitate, cu care ne confruntăm zi de zi în activitatea judiciară, să îi atenționăm noi pe ei, cu exemple din practică. Dacă aceste exemple nu vin de la noi, un foarte bun teoretician la București nu are cum să înțeleagă lucrurile”, susține avocatul.

 

Un barou îi poate sprijini pe avocați să se adapteze noilor realități juridice

În opinia lui Vladimir Ciolacu, adoptarea unui număr foarte mare de legi în România a condus, printre altele, dezvoltarea domeniilor de drept. „Nu se mai împart lucrurile în două categorii, așa cum se întâmpla acum 25 de ani, când era dreptul civil și dreptul penal.  Acum avem colegi specializați în numeroase domenii. O cauză a acestei tendințe este creșterea numărului de legi. Parlamentul și Guvernul adoptă sau modifică permanent este un indiciu că este ceva în neregulă. Modificările ar trebui să apară în momentul în care apare nevoie de o corelare a cadrului legislativ cu evoluția societății. Avem câteva zeci de mii de titluri în fondul de acte normative al României. Este greu pentru un profesionist al dreptului, chiar și cu ajutorul unor programe legislative, să se descurce. În aceste condiții, ar trebui să dăm o mână de ajutor legiuitorului”.

Tot pentru a-i ajuta pe avocați să se adapteze acestei „nișări”, Vladimir Ciolacu propune și mai multe măsuri pe plan local: „La Baroul Brașov are trebui înființată o bibliotecă de carte juridică, care să conțină, tratate, reviste de specialitate și câteva computere care să permită consultarea programelor legislative. Cred că baroul are resursa financiară să o facă, dar și interesul, pentru că un barou este puternic dacă și avocații sunt puternici. De asemenea, având în vedere această «nișare», cred că ar trebui să ne reapropiem de mediul universitar. Baroul nostru este într-un județ cu mai multe facultăți de drept. Pregătirea profesională continuă ar trebui gândită prin intermediul unor programe gândite în comun cu mediul academic. De ce să rupem o activitate științifică, până la urmă, de mediul universitar. O astfel de colaborare ar fi utilă și pentru studenți, dar și pentru noi, ca avocați”.

 

Este nevoie și de rezolvarea  problemelor aparent „mărunte”, dar deranjante

Discuția instituțională între Baroul Brașov și conducerea instanțelor pe teme ce țin de unele aspecte organizatorice este un lucru care, susține Vladimir Ciolacu, ar rezolva unele probleme care, aparent neimportante, pot fi deranjante pentru cetățean și avocat. „Vă dau un singur exemplu. Într-o zi, la Judecătorie, la sălile de Civil vedeți 50 – 60 de cauze pe zi, iar toate au aceeași oră de începere a ședinței. Vă dați seama ce înseamnă o asemenea sală de judecată cu toți justițiabilii prezenți, cu o armată de avocați. O soluție ar fi o negociere și un dialog constant între conducerea Baroului Brașov și conducerea instanței, pentru a rezolva o chestiune simplă: primele 15 cauze, de exemplu, pot fi programate începând cu ora 9.00, următoarele la ora 11.30, și așa mai departe. În acest mod nu mai vine un cetățean în vârstă la ora 9.00, iar cazul lui este dezbătut la ora 15.00. De asemenea, colegii avocați mai au timp să pregătească și alte dosare”.

 

„Colegii care au 30 sau 40 de ani, trebuie să se gândească la ce se întâmplă peste 25 – 35 de ani”

Vladimir Ciolacu a precizat că de mai mulți ani, după 2011, examenul de intrare în avocatură a devenit unul foarte dur. „Este un examen foarte serios, dar, poate că ar trebui puțin relaxat. Până la urmă, avocatura este o profesie liberală. Știm că o Judecătorie trebuie să aibă, de exemplu, 50 de posturi și nu poți depăși această cifră. În cazul avocaturii este o piață liberă. De asemenea, trebuie să înțelegem că avem o casă de asigurări ( înființată de mai bine de 100 de ani, din care se plătesc, printre altele, pensiile avocaților – n.r.), care nu primește bani de la stat. Imput-ul este din partea avocaților, iar dacă închidem robinetul de intrare, iar ritmul de pensionare rămâne constant, la un moment dat, nu vor mai fi imput-uri de bani în sistem. Colegii care au 30 sau 40 de ani, trebuie să se gândească la ce se întâmplă peste 25 – 35 de ani. Este nevoie de o viziune pe termen lung în acest domeniu”. 

 

„Sistemul de protecție socială a avocaților este gândit la nivelul activității din anul 1995”

Congresul Național al Avocaților este compus din reprezentanții din toate barourile din România, iar în această structură județul nostru este reprezentat de 3 delegați, aceștia urmând a fi desemnați de Baroul Brașov la alegerile din 26 martie. Acest for poate lua decizii în ceea ce privește activitatea avocaților, respectând, bineînțeles, legislația în vigoare. În cadrul acestui congres, Vladimir Ciolacu susține că ar fi nevoie de o reglementare mai clară a unor aspecte ce țin de secretul profesional. De asemenea, avocatul brașovean consideră că trebuie îmbunătățită protecția socială a avocatului. O propunere lansată de Ciolacu este recunoașterea și tratarea bolilor profesionale specifice: „Nivelul de stres la avocați este  unul dintre cele mai mari dintre toate profesiile. Avem cazuri concrete de colegi care, pe baza stresului acumulat, fie au avut lipotimii și au leșinat în sălile de judecată, fie au avut accidente vasculare cerebrale sau probleme cardiace și, toate, având drept cauză stresul profesional. Cred că ar trebui recunoscută această boală profesională, iar colegii care au astfel de probleme să beneficieze de o perioadă de repaus plătit, pentru a se putea reface. Sistemul de protecție socială a avocaților este gândit la nivelul activității din anul 1995. Dacă statul modifică permanent sistemul de asigurări sociale, și nu o face numai din punct de vedere legislativ, ci și ca și concept, la avocați să rămână același sistem?”, a mai declarat avocatul.

 

Peste 450 de avocați sunt așteptați la urne

La alegerile din 26 martie, pentru a alege decanul Baroului, consilierii, delegații în Congresul Național al Avocaților, membrii Comisiei de Disciplină a baroului, reprezentantul Baroului în Comisia Centrală de Disciplină și cenzorii sunt așteptați 457 de avocați activi cu drept de vot, respectiv cei care nu sunt suspendați și nu au restanțe mai mari de trei luni la cotele profesionale pentru Casa de Asigurări a Avocaților. Votul este secret, cu buletine. Conform procedurii, în dreptul fiecărui candidat sunt niște căsuțe dreptunghiulare, iar cine dorește să aleagă respectivul candidat scrie „DA”, iar restul căsuțelor le barează. Pe fiecare buletin, electorul poate alege numărul maxim de persoane care fac parte din respectiva structură de conducere (o persoană pentru funcția de decan, 12 persoane pentru un mandat în consiliu sau 3 persoane în cazul delegaților la Congresul Avocaților). 

Tot în 26 martie vor alese și structurile de conducere ale Casei de Asigurări a Avocaților. În cazul acesteia, pe lângă cei 457 de avocați activi, vor vota și avocații pensionari, în număr de  61, dar și beneficiarii pensiei de urmaș, respectiv 7 persoane.