Alegeri 9 iunie: Cum s-a colorat harta României

Peste 9 milioane de români au votat duminică, 9 iunie, iar la prima impresie harta ţării, în funcţie de felul în care au ales aceştia, a suferit puţine schimbări faţă de 2020. Profesorul Valentin Naumescu remarcă faptul că mare câştigătoare e coaliţia PSD-PNL, iar USR este marele perdant.

Ceva mai mult entuziasm
La alegerile locale şi europarlamentare 2024, românii au dat dovadă de ceva mai mult entuziasm faţă de cele din 2020. Dovadă faptul că peste 50% dintre cei cu drept de vot, adică mai mult cu 5 procente, s-au prezentat la urne. Harta s-a colorat în roşu şi galben, iar conform rezultatelor parţiale oferite de Biroul Electoral Central, PSD a obţinut 27 de consilii judeţene, mai mult decât dublu faţă de PNL, care se limitează la 11. În ecuaţie mai intervine doar UDMR, care a câştigat 4 consilii judeţene.

Eşec pentru AUR şi USR
Marile perdante sunt AUR şi ADU (USR + Forţa Dreptei + PMP), care nu au reuşit să se impună nici măcar la nivelul unui judeţ. Mai mult, ADU, în care USR e principalul partid, a pierdut Braşovul, aici unde liberalul George Scripcaru se întoarce pe fotoliul de primar, iar fostul edil Allen Coliban (USR) a pierdut mandatul. Un alt mare eşec, chiar mai important, este pierderea Sectorului 1, care pare să se profileze în acest moment, chiar dacă cifrele nu sunt încă definitive.
Totuşi, ADU se poate consola cu victoria lui Nicuşor Dan, independentul pe care l-a susţinut şi la precedentele alegeri, în 2020. În plus, Dominic Fritz a reuşit să câştige un nou mandat la Timişoara. În schimb, ADU a fost zdrobită la nivelul Consiliului Judeţean, unde timişenii au votat masiv alianţa PSD-PNL. Nu în ultimul rând, ADU, de fapt USR, îşi păstrează o insulă în Moldova, Primăria Bacău, pe care o câştigase şi în 2020.
Profesorul Valentin Naumescu, de la Universitatea Babeş-Bolyai, a remarcat eşecul AUR şi al ADU.
„În ceea ce priveşte România, din fericire, deci am o veste bună şi una mai puţin bună. Vestea mai bună este că valul contestatar, naţionalist, suveranist, anti-european, anti-occidental, de care ne temeam de aproape un an de zile, este mai mic decât s-a dovedit în realitate. Deci este de un nivel moderat, 15%. Pentru că dacă ne uităm pe tabloul politic european general, 15% este un scor relativ moderat şi gestionabil de către o democraţie. Vedem că în Franţa au avut mai mult decât dublu, iar în Olanda, Austria şi Germania au avut de asemenea rezultate foarte bune”, spune profesorul clujean.

Drulă şi-a asumat rezultatele: demisie anunţată
În ce priveşte contraperformanţa USR, care a pierdut procente importante faţă de 2020, Valentin Naumescu nu are niciun dubiu legat de cauzele care au condus aici. De altfel, preşedintele USR, Cătălin Drulă, a acceptat în final dezastrul şi a anunţat că demisionează.
„Constatarea mai puţin bună este că, din păcate, nu avem soluţii politice. Nu avem o alternativă în politică semnificativă şi credibilă la actuala guvernare. Să spunem că, din punct de vedere electoral, orice este sub 15% ar impune în mod normal nişte măsuri foarte ferme de restructurare, de reconstrucţie a opoziţiei politice democratice şi pro-europene din România, pentru că este clar că nu avem un proiect în acest moment acceptat de români. E clar că în România lumea aşteaptă altceva. La un asemenea scor nu se poate pune problema că mai e loc de crescut sau că va mai cu mici îmbunătăţiri”, e verdictul lui Naumescu.

Harta roşie
Revenind la harta judeţelor, PSD a colorat-o practic în roşu. Social-democraţii au câştigat sudul ţării şi Moldova, la fel ca şi până acum, la nivel de consilii judeţene. În plus, PSD a obţinut o mare victorie în judeţul Timiş, dar a „muşcat” şi din Nord-Vestul ţării, unde a câştigat judeţele Maramureş şi Bistriţa Năsăud.
Pe locul secund sunt liberalii, care au obţinut 12 judeţe, la nivel de consilii judeţene. Liberalii au reuşit să-şi păstreze Ardealul unde au câştigat judeţele Cluj, Bihor, Arad, Alba, Sălaj, Sibiu şi Braşov. Şi nu doar atât. PNL a reuşit să câştige cel mai important judeţ al Moldovei, Iaşi, iar în Dobrogea „galbenii” au câştigat Constanţa. În acelaşi timp, în Muntenia liberalii au fost nevoiţi să se mulţumească doar cu Ilfov, Prahova şi cu Giurgiu.
De altfel, în total PSD şi PNL au luat împreună peste 60% din voturile românilor. Valentin Naumescu spune că rezultatul nu trebuie să surprindă şi că ilustrează, în realitate, mai degrabă eşecul celorlalte partide, incapabile să exploateze slăbiciunile celor două.
„Rezultatul nu se datorează faptul că ei ar fi foarte populari sau că ar fi avut un foarte mare succes în politicile de guvernare. Pentru că oameni din zona aceasta pro-occidentală, educată, moderată, cum vreţi să spunem, din zona opoziţiei democratice, nu au performat. Deci e cu atât mai mare contraperformanţa USR, că ei sunt principali în acea alianţă. Dacă nici în condiţiile acestea USR nu a reuşit, nu au fost capabili să profite de faptul că PNL s-a aliat cu PSD-ul, nu mai sunt multe de spus despre ei”, încheie Valentin Naumescu.
UDMR a reuşit să câştige patru judeţe, adică Satu Mare, Mureş, Harghita şi Covasna. Aici nu este nicio surpriză, ţinând cont că cele patru judeţea au cea mai numeroasă populaţie de origine maghiară.

Marile oraşe, împărţite între PSD şi PNL. Excepţia Bucureşti
PSD şi PNL au reuşit să câştige în general şi marile oraşe. Excepţiile se numesc Bucureşti, Timişoara şi Bacău, care vor avea primari USR. În schimb, PNL a câştigat al doilea oraş al ţării, Cluj-Napoca, dar şi alte oraşe importante - Braşov, IaşI, Oradea, Arad, Alba Iulia şi Constanţa.
PSD a câştigat alte oraşe importante, printre care Craiova, Galaţi, Brăila, Buzău şi Baia Mare. UDMR a câştigat la Târgu Mureş, Satu Mare, dar şi alte două oraşe-reşedinţă, Miercurea Ciuc şi Sfântu Gheorghe.
În schimb, Forumul Democrat al Germanilor din România rămâne cu Primăria Sibiu. Puţin mai la sud, într-un alt oraş important, Ploieşti, s-a impus un independent - Mihai Poliţeanu.