Alege-ţi Baba şi află ce îţi rezervă anul

Primăvara vine însoţită nu doar de primele raze călduroase ale soarelui, ci şi de una dintre cele mai fascinante tradiţii româneşti: alegerea „Babelor”. Această superstiţie străveche continuă să fie respectată şi astăzi, iar alegerea zilei potrivite îţi poate dezvălui ce fel de an vei avea.

„9 Babe” ale primăverii 
Ce sunt, de fapt, „Babele”?  „Babele” reprezintă perioada de tranziţie dintre iarnă şi primăvară, desfăşurată între 1 şi 9 martie, fiecare zi având o semnificaţie aparte pentru cel care o alege. Această tradiţie îşi are rădăcinile în legenda Babei Dochia, simbol al iernii, care îşi leapădă, rând pe rând, cele nouă cojoace, vestind astfel venirea unui nou anotimp.
Se spune că fiecare persoană îşi alege sau primeşte o zi între aceste date, iar vremea din acea zi nu doar că prefigurează norocul şi evenimentele anului, ci oglindeşte şi trăsăturile sale de caracter – de la o fire caldă şi generoasă, la una mai retrasă şi introspectivă.

Cum o alegi pe a ta
Există două metode principale pentru alegerea babei:
- Metoda alegerii libere – Poţi alege o zi între 1 şi 9 martie, fie pentru că ai o dată preferată, fie pentru că îţi doreşti ca acea zi să îţi fie favorabilă.
- Metoda numerologică – Se calculează baba în funcţie de ziua de naştere. De exemplu, dacă eşti născut pe 23 octombrie, se adună cifrele zilei de naştere: 2+3=5. Aşadar, baba ta este pe 5 martie.

Semnificaţia vremii în ziua aleasă. Barometrul personalităţii
Potrivit vechilor credinţe, dacă ziua este însorită şi frumoasă, vei avea un an plin de bucurii, împliniri şi noroc.
Dacă este mohorâtă se spune că anul tău va fi mai dificil, dar plin de lecţii importante.
Dacă vremea este schimbătoare, ai o personalitate complexă şi un an plin de surprize.
Însă, dacă în ziua aleasă ninge sau plouă, se spune că vei avea parte de belşug şi bunăstare. 

Obiceiuri străvechi respectate şi astăzi
Tradiţia „Babelor” este profund înrădăcinată în cultura românească, iar în multe zone ale ţării oamenii încă o respectă cu sfinţenie. Iată câteva obiceiuri care s-au păstrat până în prezent:
-  Îmbrăcămintea albă – În unele regiuni, femeile îşi aleg baba şi poartă alb în acea zi, simbolizând speranţa şi un nou început.
- Observarea naturii – Se crede că primele flori care apar în ziua babei tale îţi vor influenţa energia pe parcursul anului.
- Focul viu – În anumite zone ale ţării, oamenii aprind focuri mici în curte pentru a alunga spiritele rele şi a aduce belşug în casă.
- Păstrarea liniştii – În unele sate, se spune că nu este bine să te cerţi sau să ai gânduri negre în ziua babei tale, deoarece acest lucru ar putea atrage ghinionul pe tot parcursul anului.

Babele şi Mărţişorul 
Obiceiul Babelor se împleteşte armonios şi cu tradiţia Mărţişorului, ambele având aceeaşi menire: atragerea norocului, a belşugului şi a protecţiei pentru anul ce vine. Dacă vremea din ziua aleasă ca babă este văzută ca un indiciu al stării de spirit şi al destinului pentru următoarele luni, mărţişorul, purtat ca talisman, simbolizează sănătatea, prosperitatea şi echilibrul dintre om şi natură.
În multe sate, ziua de 1 Martie este privită ca o sărbătoare cu valenţe sacre. Chiar dacă nu este înscrisă cu cruce roşie în calendarul ortodox, există credinţa că femeile trebuie să evite munca fizică şi spălatul rufelor, de teamă să nu atragă furia Babei Dochia, care ar putea trimite ger şi viscol ca ultimă răbufnire a iernii.
După încheierea perioadei Babelor, tradiţia populară aduce în prim-plan zilele dedicate păsărilor migratoare: Ziua Berzei, Ziua Cucului şi Ziua Mierlei. Fiecare dintre acestea anunţă, în felul său, venirea definitivă a primăverii şi începutul unui nou ciclu al naturii, în care viaţa reînvie şi se pregăteşte pentru belşugul anului ce urmează.

Babele şi mucenicii
În vremuri de demult, Baba Dochia era venerată cu profund respect, întrucât se credea că binecuvântarea sa putea domoli asprimea gerului, protejând astfel recoltele şi asigurând un an îmbelşugat. Totodată, tradiţia îi atribuia puteri ocrotitoare asupra oamenilor, ferindu-i de pericolele apelor şi vegheând asupra sănătăţii vitelor.
Legenda spune că pe 9 martie, în vreme ce urca muntele lepădându-şi, rând pe rând, cojoacele, Baba Dochia a fost prinsă de un frig năprasnic şi a îngheţat, marcând astfel sfârşitul iernii şi începutul primăverii. Această zi este strâns legată de sărbătoarea celor 40 de Sfinţi Mucenici şi de debutul Zilelor Moşilor, o perioadă de nouă zile ce aduce cu sine vreme blândă şi condiţii prielnice pentru primele lucrări agricole.
Dacă după 9 martie mai cade zăpadă, aceasta este cunoscută drept „Zăpada mieilor”, un fenomen considerat de bun augur. Se crede că acest ultim strat de nea are darul de a îmbogăţi pământul cu umezeala necesară, pregătindu-l pentru semănături şi prevestind un an rodnic şi prosper.

Eterna luptă dintre iarnă şi primăvară
Dincolo de aspectul ludic al alegerii babei, mitul Babei Dochia rămâne una dintre cele mai fascinante poveşti ale folclorului românesc. Aceasta nu este doar o bătrână care se lasă păcălită de vreme şi îşi leapădă cojoacele, ci simbolizează trecerea de la vechi la nou, de la frig la căldură, de la stagnare la renaştere. Astfel, indiferent de vremea din ziua aleasă, ritualul Babelor ne aminteşte că fiecare început de primăvară este un prilej de reflecţie, de speranţă şi de regăsire a echilibrului cu noi înşine şi cu lumea din jur.