Alarmele care n-au alarmat pe nimeni

211 alarme trebuiau să sune ieri, între orele 10.00 şi 12.00, în întreg judeţul Braşov. Verificarea alarmelor a fost parte a exerciţiului PROCIV 2017 desfăşurat de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă la nivelul întregii ţări.
Potrivit scenariului, la Braşov sirenele au sunat de cinci ori a câte 16 secunde cu pauze de 10 secunde, semn că au anunţat producerea unui dezastru natural. Scopul urmărit de responsabilii ISU a fost, în primul rând, să-i obişnuiască pe oameni cu aceste moduri de avertizare, dar şi să verifice fluxurile de transmitere a mesajelor de înştiinţare către autorităţi. „Astăzi (ieri - n.r.), la Braşov s-a desfăşurat un exerciţiu de alarmare de protecţie civilă. La acest exerciţiu s-a urmărit în primul rând transmiterea fluxului mesajului către autorităţi şi funcţionarea de înştiinţare şi alarmare a populaţiei. Scopul lui ar fi ca populaţia să se obişnuiască cu aceste sirene, cu aceste sunete ale alarmelor”, a precizat căpitanul Ciprian Sfreja, purtătorul de cuvânt al ISU Braşov.

Prima concluzie la Braşov: din 211 sisteme, 18 au fost nefuncţionale
În urma testării sistemelor, potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) „Ţara Bârsei”, cpt. Ciprian Sfreja, în judeţul Braşov, dintre cele 211 sirene, 18 sisteme de alarmare nu au funcţionat. Acesta a precizat că sistemele de alarmare pot acoperi 80% din populaţia judeţului, iar restul 20% poate fi anunţată prin intermediul altor mijloace. De altfel, în zonele rurale, unde nu există sirene, alarmarea populaţiei se face prin tradiţionala tragere a clopotelor de la biserică.

Linişte în centrul Braşovului
În municipiul Braşov, şeful Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă (SVSU) din Primăria, Emil Puşcaşu, a precizat că există 53 de sisteme de alarmare, din care 32 sunt electrice şi 21 electronice. Dintre acestea, două sisteme electrice sunt nefuncţionale, ambele fiind în centrul al oraşului, astfel că braşovenii aflaţi în această zonă, dar şi turiştii nu vor putea fi avertizaţi.    
Reprezentantul SVSU a precizat că una dintre sirenele defecte este la Cetăţuie,  iar aceasta are o problemă cu alimentarea cu energie electrică, cauza fiind un cablu subteran care este defect. „Ar fi trebuit să fie rezolvată problema de către cei de la Electrica, dar nu s-a rezolvat”, a afirmat Puşcaşu. O altă sirenă este în Centrul Civic, în zona Hidromecanica, dispozitivul fiind amplasat pe o clădire care acum este dezafectată, fiind deconectată de la reţeaua de alimentare cu energie electrică.  

Braşovenii nu au reacţionat, dar vor fi „instruiţi” de asociaţiile de proprietari
O altă concluzie a şefului ISU Braşov, Ciprian Sfreja, a fost că, în timpul exerciţiului de ieri, „braşovenii nu au prea reacţionat la alarmă”, dar a anunţat că asociaţiile de proprietari vor primi instrucţiuni pentru a informa locatarii ce trebuie să facă şi unde să se adăpostească în cazul unor situaţii de pericol.

Dilema străzii: „Omul stă, aude şi el o sirenă şi se uită în sus, nu ştie de ce”
De cealaltă parte, unii braşoveni cred că asemenea exerciţii sunt necesare în această perioadă. „Sunt utile asemenea exerciţii, dar trebuie făcute şi cu populaţia, adică, de exemplu, să spună că este un caz de explozie şi atunci se adună oamenii la un bloc şi se antrenează împreună cu pompierii, că doar aşa, degeaba... Omul stă, aude şi el o sirenă şi se uită în sus, nu ştie de ce”, ne-a spus, ieri, un bărbat, intervievat pe stradă. „Ştiu că e un exerciţiu pentru calamităţi. Mulţi s-au speriat, dar noi ştim despre ce este vorba şi cred că sunt foarte utile aceste exerciţii”, crede o femeie. „Am auzit sirenele, dar nu m-am speriat pentru că erau geamurile închise la mine. N-am ştiut că e exerciţiu, dar m-am gândit că e ceva de genul acesta”, a precizat o doamnă mai în vârstă.

Mai critici pe Facebook: Vai de noi... cu sirenele care dau alarma în „şoaptă”
Pe reţelele de socializare, braşovenii au fost însă mult mai critici. Concluzia lor, sunetul sistemelor de alarmare a fost... extrem de discret. Practic, în cazul unui atac, rezultatele ar fi aproape nule, mai ales dacă sunt geamurile închise, iar televizorul este pornit. În loc să se alarmeze, locatarii s-ar putea gândi că vecinul face curăţenie.   
„Craiter. Volumul deschis la volum normal şi maşina de spălat în funcţiune… Sunetul alarmei: zero”, se arată într-o postare a unul braşovean, Nelu Corbu. Un alt braşovean, Ioan Ursu, le-a auzit, dar a spus: „Vai de noi! Aproape că nu se aud!”. „Un mare fâss!! În zona Gemenii s-a auzit ceva slab şi de departe”, a spus Silviu Tutu. „În zona Avram Iancu nimic”, a anunţat Ştefan Mărginean.  
 „Locuiesc lângă o sirenă dinasta şi se aude, dar la muncă, la soţul meu, în centrul istoric, nu se aude nimic. Probabil că în caz de atac, pe cei din centrul istoric îi anunţă prietenii din cartierul Astra? Sau poate că testele se fac cu sirenele pe low volume?”, a spus Andreea Ola.

Problema va fi studiată la Braşov
În ceea ce priveşte municipiul reşedinţă de judeţ, potrivit şefului SVSU Braşov, Emil Puşcaşu, în 2017 urmează a se efectua un studiu de audit pentru a vedea care dintre sirenele existente trebuie modernizate, odată cu extinderea sistemului de alarmare a populaţiei în zonele rezidenţiale apărute în ultimii ani.
În acest an, municipalitatea intenţionează să modernizeze cinci sirene şi să cumpere alte trei noi. Conform reprezentantului SVSU, preţul unui sistem electronic de alarmare este cuprins între 15.000 şi 30.000 de lei, iar unul electric costă 10.000 de lei. Bugetul pentru dotările amintite, dar şi pentru efectuarea studiului este de 110.000 lei.

Adăposturile civile, invizibile sau transformate în beciuri
Cel mai des întâlnite situaţii în care este alarmată populaţia prin intermediul sirenelor electrice şi electronice au loc pe timpul inundaţiilor, când este semnalată iminenţa producerii unor viituri care să pună în pericol viaţa persoanelor. De asemenea, sistemul de înştiinţare-alarmare este utilizat în cazul producerii unor accidente tehnologice în care sunt implicate substanţe periculoase, ruperii unor baraje hidrotehnice sau căderii obiectelor din atmosferă. Această metodă destinată protecţiei populaţiei civile poate fi utilizată şi pe timpul conflictelor armate.
În unele situaţii, oamenii ar trebui să se adăpostească în spaţii special amenajate, adică în adăposturi civile. Toate acestea au structură de rezistenţă ridicată, înălţime de 2,5 metri, precum şi sisteme de aerisire şi de evacuare în exteriorul blocului.
La Braşov există 145 de astfel de locuri, în principal la subsolurile blocurilor, însă nu toate sunt funcţionale, pentru că locatarii le-au transformat în depozite sau beciuri. „Au depozitat acolo mobilă şi alte obiecte. Ideea este că populaţia este obligată să elibereze aceste locuri, în termen de 24 de ore, în cazul în care se dau semnalele de alarmare. De asemenea, acestea trebuie prevăzute cu uşă cu garnitură pentru a nu intra aerul, precum şi cu o ieşire de urgenţă. Am fost în câteva locuri şi aveau uşi şi chiar era curat adăpostul”, a spus purtătorul de cuvânt al ISU Braşov, Ciprian Sfreja.
De altfel, în adăpostul de protecţie civilă  de pe strada Brânduşelor nr. 114, pe care l-am vizitat ieri, locatarii au amenajat la subsolul blocului beciuri unde ţin tot felul de lucruri personale.  „În jur de 300 şi ceva de persoane pot să încapă în acest adăpost şi sunt în jur de 16 încăperi. Noi avem toate separeurile făcute din structuri de lemn, nu structuri din fier sau din cărămidă. Se poate elibera, nu e nici o problemă, şi se poate sta bine, mersi”, explică Ion Cicăgan (foto), administratorul blocului.

Practic, doar 50.000 de braşoveni ar încăpea în cele 145 de adăposturi de protecţie civilă din municipiul Braşov, toate construite înainte de revoluţie.
Dacă în această perioadă braşovenii ar fi puşi în situaţia de a se refugia într-un adăpost, ar trebui, mai întâi să îl găsească, pentru că adăposturile civile din oraş nu sunt marcate. „Cele 145 de adăposturi din municipiu care, din păcate nu toate funcţionale, vor fi marcate. Tot în acest an, vom achiziţiona un număr de 100 de saltele şi 200 de pături”, a precizat Emil Puşcaşu, şeful SVSU din Primăria Braşov.
Dacă în cartierele „comuniste” ale oraşului există adăposturi civile, mult mai complicată este situaţia în centrul istoric al oraşului unde imobilele sunt vechi nu nu au fost prevăzute cu astfel de spaţii pentru situaţii de urgenţă. Potrivit autorităţilor, în acest caz, se pot folosi parcările subterane, dar pentru a deveni „adăposturi”, trebuie prevăzute cu uşi. În ceea ce priveşte zonele rezidenţiale noi, nu există deocamdată date raportate privind adăposturile pentru protecţia civilă.