Al 12-lea judeţ al ţării: Radiografia Braşovului după RPL 2021

Judeţul Braşov a urcat un loc în clasamentul judeţelor din România cu cea mai mare populaţie de la precedentul recensământ şi până acum. Dacă în 2011 Braşovul era pe locul 13, acum este pe 12, cu o populaţie de 546.615 locuitori.
Populaţia judeţului a scăzut cu 2.602 persoane, însă îngrijorător este că vârsta medie a populaţiei a crescut cu peste un an şi jumătate.
Majoritatea populaţiei rezidente este de sex feminin (282.808 persoane, reprezentând 51,7%) şi trăieşte în mediul urban (375.452, reprezentând 68,7%).
Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, vârsta medie a populaţiei rezidente pentru judeţul Braşov crescând la 42,1 ani (faţă de 40,5 ani la RPL2011). Faţă de vârsta medie pe ţară, vârsta medie a judeţului nostru este mai mică cu 0,3 ani (42,4 ani).
În ierarhizarea judeţelor după vârsta medie la Recensământul Populaţiei şi Locuiţelor (RPL) 2021, judeţul Braşov se plasează pe locul 27. În cadrul Regiunii Centru din care face parte şi judeţul nostru, vârsta medie este de 42,1 ani, judeţul nostru poziţionându-se pe locul  2.
„La noi, la Braşov, avem, într-adevăr, scădere, dar aceasta este destul de mică, de 0,47% respectiv 2.602 persoane. Scăderea este repartizată diferit pe localităţile judeţului, astfel că s-au produs mutaţii importante în ultimii zece ani, din punct de vedere al populaţiei. Avem localităţi cu creştere foarte mare a populaţiei, de aproximativ 150%, dar şi altele în care populaţia a scăzut. Cea mai mică dintre comune rămâne Fundata, iar cea mai mare localitate este, fireşte, municipiul Braşov”, a declarat Ion Popescu, director Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov.
Populaţia municipiului Braşov a scăzut cu 15.611 de persoane, de la 253.200 la 237.589 de locuitori.
În procente, cea mai mare scădere a populaţiei a înregistrat-o comuna Fundata, de aproape 20 de procente, urmată de Drăguş, Predeal şi Făgăraş.
La polul opus, cea mai mare creştere a populaţiei se înregistrează la Sânpetru, de la 4.819 la 11.794 locuitori. Creşteri de aproximativ 50% au înregistrat oraşul Ghimbav şi comuna Tărlungeni.
Al doilea oraş al judeţului, ca populaţie, rămâne Săcele, care a crescut cu 122 de persoane şi este de 30.920 de locuitori.

Structura populaţiei rezidente pe stări civile: după Bucureşti, Timiş şi Cluj avem cele mai multe divorţuri
Din populaţia rezidentă a judeţului,  46,1% sunt persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). S-au declarat căsătoriţi 124.010 bărbaţi şi 127.977 femei. Nu au fost niciodată căsătorite 38,8% persoane, din care 41,9% dintre persoanele de sex masculin şi 36,0% dintre persoanele de sex feminin.
Persoanele văduve reprezintă 5,1% din totalul populaţiei rezidente a judeţului, dar există discrepanţe pe sexe: 8,3% persoane văduve de sex feminin din total populaţie feminină şi 1,8% persoane văduve de sex masculin din total populaţie masculină.
Judeţul Braşov ocupă locul 4 în ţară, după numărul de persoane divorţate cu o pondere de 9,9% din totalul populaţiei rezidente a judeţului, după Municipiul Bucureşti cu 15,4%, judeţul Timiş cu 10,4% şi judeţul Cluj cu 10,0%.

Structura după nivelul de instruire absolvit: aproape 4 din 10 braşoveni au doar şcoala primară
Din totalul populaţiei rezidente a judeţului Braşov, 42,6% au nivel mediu de educaţie (postliceal, liceal, profesional, învăţământ complementar sau de ucenici), 36,6% nivel scăzut (preşcolar, primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită) şi 20,8% nivel superior.
Din punctul de vedere al ponderii populaţiei rezidente cu nivel superior de educaţie, judeţul Braşov se situează pe locul 5 în ierarhia judeţelor, iar din punct de vedere al nivelului scăzut, pe locul 36.
Structura populaţiei după nivelul de educaţie absolvit diferă pe cele două sexe. Astfel populaţia feminină înregistrează ponderi mai mari decât populaţia masculină referitor la nivelul de educatie scăzut (+2,1 puncte procentuale) dar şi ridicat (+3,0 puncte procentuale).  Pondere mai scăzută se înregistrează de către populaţia de sex feminin la nivelul de educatie mediu (-5,1 puncte procentuale).

Structura etnică: 88,3% - români, 6% – maghiari, 5% – romi
Înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este disponibilă. Ca urmare, structurile prezentate în continuare sunt calculate în funcţie de numărul total de persoane care şi-au declarat etnia, limba maternă şi respectiv religia şi nu în funcţie de numărul total al populaţiei rezidente.
Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 471.731 persoane (din totalul celor 546.615 persoane care formează populaţia rezidentă a judeţului Braşov). S-au declarat români 416.664 persoane (88,3%). Populaţia care s-a declarat de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 28.221 persoane (6,0%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 23.472 persoane (5,0%).  Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un numar de persoane de peste o sută sunt: germani (1853 persoane), italieni( 194 persoane), ucraineni (106 persoane) şi ruşi-lipoveni (105 persoane).
În judeţul Braşov, distribuţia populaţiei după etnie arată că ponderea populaţiei română este majoritară.
Populaţia de etnie germană a fost de 1.853 persoane (0,4%) şi reprezintă peste 8,1% din populatia de etnie germană de la nivel naţional.
Potrivit liberei declaraţii a celor 471.130 persoane care au declarat limba maternă, respectiv prima limbă vorbită în mod obişnuit în familie în perioada copilăriei, structura populaţiei din judeţul Braşov se prezintă astfel: 92,8% limba română, 6,1% limba maghiară, în timp ce limbile germană şi romani sunt limba maternă pentru câte 0,4% din totalul populaţiei rezidente.

Structura confesională: 85,1% ortodocşi
Structura confesională a fost declarată de 464.585 persoane din totalul populaţiei rezidente a judeţului Braşov şi arată că 85,1% sunt de religie ortodoxă. Toate celelalte confensiuni însumau 14,9% din totalul populaţiei rezidente care şi-a declarat religia, printre cele mai importante: 3,3% romano-catolică, 2,8% penticostală (Cultul Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică), 2,0% evanghelică Lutherană (Biserica Evanghelică Lutherană din România), 1,8% reformată, 0,8%  unitariană (Biserica Unitariană Maghiară).

Structura după statutul activităţii curente: aproape 2 din 10, casnice şi întreţinuţi
Populaţia activă a judeţului Braşov este de 249.490 persoane, fiind compusă din 238.920 persoane ocupate şi din 10.570 şomeri.
Populaţia inactivă cuprinde 297.125 persoane din care pensionarii şi beneficiarii de ajutor social reprezentă două cincimi (41,9%), elevii şi studenţii o treime (34,7%), iar casnice şi întreţinuţi de altă persoană 16,8%.
Din punctul de vedere al ponderii populaţiei ocupate în populaţia rezidentă, judeţul Braşov se situează pe locul 5 în ierarhia judeţelor. Acest fapt poate fi corelat cu structura populaţiei rezidente pe vârstă, respectiv grupele cu cele mai mari ponderi fiind 40-44 ani (7,8%) şi 50-54 ani (7,7%).
Din punctul de vedere al ponderii populaţiei şomere în populaţia rezidentă, judeţul Braşov se situează pe locul 35 în ierarhia judeţelor (clasament descrescător).
Din punctul de vedere al ponderii populaţiei casnice şi întreţinute de altă persoană în populaţia rezidentă, judeţul Braşov se situează pe locul 39 în ierarhia judeţelor (clasament descrescător).