AJOFM Braşov a prezentat ghidul pentru obţinerea atestatului de întreprindere socială

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Braşov le-a prezentat ONG-urilor braşovene ghidul pentru obţinerea atestatului de întreprindere socială şi a atestatului de marcă socială.
O întreprindere socială trebuie să servească interesul general, interesele unei colectivităţi sau interese personale nepatrimoniale, prin creşterea gradului de ocupare a persoanelor care aparţin unui grup vulnerabil. O caracteristică extrem de importantă a acestui tip de întreprindere o reprezintă faptul că individul şi obiectivele sociale au prioritate în faţa obţinerii de profit. Orice întreprindere socială obţine acest statut prin acordarea unui atestat, dacă entitatea respectă anumite criterii. Pentru obţinerea atestatului, solicitanţii trebuie să depună direct la AJOFM sau prin poştă o cerere pentru acordarea acestuia, însoţită de actele de înfiinţare şi funcţionare. „Aceste întreprinderi sociale sunt adresate persoanelor care fac parte din grupurile vulnerabile din fiecare localitate şi acestea pot fi inserate pe piaţa muncii. De asemenea, sunt avantaje şi pentru întreprinderea socială pentru că, dacă aceasta are o colaborare cu autoritatea locală, pot obţine spaţii, pot fi promovate produsele acestora”, a informat Liliana Dragomir (foto dreapta), director executiv AJOFM Braşov.
Pentru ca asociaţiile şi fundaţiile din Braşov să poată vedea ce înseamnă o întreprindere socială, cei de la AJOFM au invitat reprezentanţi ai CAR Tractorul, societate care a obţinut acest statut. „În decembrie 2016 ne-am acreditat ca şi întreprindere de economie socială. Aceasta se datorează faptului că membrii noştri sunt din zona rurală sub 1.450 – salariul minim pe economie. Încercăm să le oferim sprijin în economisirea lunară a sumelor de minim 10 lei, maxim 1.000 de lei şi să le acordăm împrumuturi cu dobânzi cât de mici”, a explicat Ileana Albu, director economic CAR Tractorul.
Cum se mai întâmplă în România, în momentul în care a fost întocmită legea, cei care ar putea beneficia de ea nu au fost consultaţi. De aici se nasc şi anumite dficultăţi mari pentru ONG-uri în transformarea acestora în întreprinderi sociale. „Unul dintre impedimentele ONG-urilor îl reprezintă faptul că prevederile legale presupun modificarea statutului. Modificarea statutului, în acelaşi timp, presupune o birocraţie şi presupune să avem anumite informaţii din lege, trebuie să vedem care este definiţia din lege a întreprinderii sociale, care sunt principiile, care sunt condiţiile de aplicare şi aşa mai departe. Or, lucrul acesta poate să îngreuneze foarte mult modificarea statutului”, spune Cristina Mirică, psiholog Asociaţia SCUT.
Deşi în textul de lege se specifică în mod clar că o caracteristică de bază a întreprinderilor sociale este creşterea gradului de ocupare a persoanelor care fac parte dintr-un grup vulnerabil, cele mai multe entităţi care pot deveni întreprinderi sociale nu au legătură cu aceasta. Prin grup vulnerabil se înţelege orice persoană care se află în sistemul de protecţie a copilului sau provine din acest sistem, persoanele din familiile beneficiare de ajutor social sau din familiile beneficiare de alocaţie de susţinere, persoanele solicitante de azil sau fără adăpost sau orice persoană aflată în situaţie de risc. Atestatul eliberat de AJOFM are o valabilitate de 5 ani, însă la expirarea termenului acesta poate fi prelungit.
Întreprinderea socială e reglementată prin Legea nr. 219/2015 privind economia socială şi Hotărârea nr. 585/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare ale acesteia.