„Ai cumva 3.200 de lei pe card?”. Teoretic... e un prieten

Un mesaj aparent banal, primit de la un prieten: „Ai cumva 3.200 de lei pe card? Ţi-i returnez mâine dimineaţă”. Pare o urgenţă, pare real, dar în spatele lui se poate afla un infractor.
Totul începe, de multe ori, cu un presupus curier şi un link. Un singur click greşit şi contul de WhatsApp este preluat, iar mesajele cu cereri de bani ajung automat la toată agenda telefonică.
Miercuri, 14 ianuarie, la emisiunea „Pulsul Zilei” de la Radio România Braşov FM, prim procurorul Adrian Radu, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov, a vorbit despre fraudele online şi escrocheriile de pe WhatsApp.
Astfel, Scrisoarea nigeriană, Curierul, Accidentul sunt doar câteva dintre schemele după care operează infractorii cibernetici. Şi în judeţul Braşov, în ultimii cinci ani, numărul dosarelor penale înregistrate cu astfel de speţe a crescut constant de la un an la altul, arată un raport prezentat în emisiune de prim-procurorul Adrian Radu.
„Până în 2020, infracţiunile acestea informatice reprezentau o latură marginală a activităţii noastre, în sensul că 113 cauze erau la nivelul unui an, în lucru, din 1538 de cauze, ceea ce însemna cam 7% din activitate. În 2022, deja ajungem la 295 de cauze din 1569. Vedem că numărul de cauze total a crescut uşor, însă ponderea cauzelor informatice a crescut semnificativ, adică la 19%, ca să terminăm anul trecut, 2025, cu 653 de cauze informatice din 1814 dosare penale, ceea ce reprezintă 36%, deci, practic, mai mult de o treime din activitatea noastră o reprezintă această componentă”, a spus prim-procuror Adrian Radu, şeful Parchetul  de pe lângă Tribunalul Braşov.
Escrocii folosesc adesea apeluri telefonice pentru a păcăli oamenii să dezvăluie informaţii sensibile sau să facă plăţi. Aceste apeluri pot veni sub diferite pretexte, cum ar fi ameninţări cu blocaje de conturi sau informări false despre câştigarea unui premiu.
„Sunt mult mai multe. Ele se numesc, am preluat şi noi termenul din engleză – scam. Vorbim în primul moment de phishing şi frauda online, care are foarte, foarte multe laturi, multe faţete şi plecăm de la «Scrisoarea nigeriană», care este cumva clasică - tip care se dă drept mare investitor sau notar şi care încearcă să te coopteze în acea schemă contra unui comision pe care trebuie să-l păteşti - până la investment scam-uri, care, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov, acesta reprezintă, de fapt, principala noastră problemă în clipa de faţă; avem peste 200 de dosare pe acest tip de fraudă, iar prejudicile pot începe de la 10.000 de euro şi pot depăşi uşor 200.000 de euro”, a adăugat prim-procurorul Adrian Radu.
Cei care îşi dau seama că au „căzut în plasa” infractorilor sunt sfătuiţi să-şi blocheze urgent conturile bancare şi să se adreseze organelor de cercetare penală. Înşelătoriile sunt practici manipulative şi neetice, care pot cauza daune financiare, emoţionale şi sociale victimelor lor.