Agamiţă Liberache şi zurgălăii cotroceni

Evenimentul naşterii noului partid liberal – tăricean n-a stârnit prea mult interes în mediul politic. Cei vreo mie de participanţi la congres au fost consideraţi ca făcând parte din familiile şi grupurile de prieteni ale foştilor liberali debarcaţi de lovitura de partid Antonescu-Johannis, iar alegerea lui Tăriceanu ca preşedinte a sunat ca o parodie a congreselor PCR de altă dată (aici a fost, totuşi, o abţinere).
Ce este evident e că nimeni nu dă, în momentul de faţă prea mulţi bani pe acest partid (cu excepţia lui Ghiţă) şi că iniţiativa fostului premier este privită mai degrabă ca o tentativă disperată de a rămâne în cărţi prin orice mijloace, fie ele şi vecine cu penibilul.
Unica raţiune de supravieţuire a acestui partid instalat precum puiul de cuc în cuibarul altei vieţuitoare (un partid ecologist de prin Braşov) pare a fi aceea că în actualul context liberalii europeni au nevoie de o “antenă” în România, după dezertarea lui Antonescu în schimbul unei prăjituri “populare” pentru consoartă. Girul european pogorât asupra noii formaţiuni poate fi de natură să o consolideze până spre un prag de supravieţuire, printr-o tactică desprinsă din experienţa UNPR-ului lui Oprea, pornit şi acesta dintr-o disidenţă susţinută de Băsescu. Nu va fi, deci, de mirare, ca la reluarea activităţii Parlamentului, partidul lui Tăriceanu să reuşească să mai atragă cei vreo opt parlamentari de care mai are nevoie ca să-şi formeze grup parlamentar şi să obţină funcţiile aferente. Totul cu sprijinul nemijlocit al naşului de botez Ponta, sub a cărui privire atentă noul liberalism ne-creştin prinde viaţă. Cu siguranţă că Tăriceanu se va bucura de sprijinul PSD şi în campania prezidenţială la care participă în nădejdea ciupirii unui procent de voturi de la actualii liberali – populari, printr-un mecanism de confuzie care a mai funcţionat şi altădată.
Jocul este interesant, dar periculos. Pentru că dacă Tăriceanu prinde putere şi – Doamne fereşte! – intră în turul 2 alături de Ponta, nimeni nu mai poate băga mâna în foc de ce s-ar putea întâmpla. Pentru că voturile rămase disponibile de la candidaţii din primul tur se pot îndrepta mai degrabă spre Tăriceanu, decât spre Ponta, care-şi epuizează din start bugetul electoral. Şi să ne trezim, ca-n “Noaptea Furtunoasă”, cu un Agamiţă Liberache ajuns la Cotroceni peste cadavrul protectorului său, în sunetul clopoţeilor de la droşca reformistă: tilinga, tilinga!