Afacerea gunoaielor – monopol și licitație

În vâltoarea comentării - și contestării - rezultatelor din primul tur, a trecut aproape neobservat un fapt semnificativ: anunțarea, de către comisia de specialitate a rezultatului licitației pentru serviciile de salubritate organizată de primăria Sectorului 1. Din toată hărmălaia care a precedat această licitație - amânată datorită contestațiilor în cascadă, de luni bune - n-au mai rămas nici obișnuitele contestații de după - când fiecare participant necâștigător se considera nedreptățit. Am pus acest lucru, mai întâi, pe seama nerăbdării cu care sunt așteptate rezultatele celorlalte „licitații” - cele pentru scaunul de primar. Cred acum, însă, că nu e vorba de altceva decât de acceptarea faptului că prin aceasta se intră - târziu, dar nu tardiv - într-o normalitate care nu mai poate fi evitată. Licitația de la Sectorul 1 face o breșă importantă în frontul ce părea de nepătruns, al aranjamentelor politice și financiare pe baza cărora, în capitală și în marile orașe, serviciile publice esențiale continuă să fie încredințate direct - în mod profund nelegal - sau atribuite pe bază de acte adiționale care prelungesc la nesfârșit acest provizorat folositor pentru unii, dar profund păgubos pentru contribuabil. Nici măcar semnalul dat de Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, emis și acesta în toiul confruntării electorale, nu a generat cuvenitele clasificări. Cei pe care-i afecta au preferat să îl ignore, sperând că din bătălia dată la urne vor rezulta situații favorabile demersului lor inițial. Comunicatul spune clar că situația prezentă încalcă o serie de reglementări normative și că cei în cauză - primăriile de sectoare aveau deja obligația să înceteze raporturile contractuale cu prestatorii la data expirării contractelor inițiale și să organizeze eventualele licitații. Salubritatea rămâne, dincolo de caracteristicele sale de serviciu public, o mare afacere. Una sigură și de lungă durată, pentru că o comunitate nu se poate lipsi de ea fără să riște un colaps. De-a lungul timpului s-au constituit veritabile încrengături politico-administrativo-afaceriste, care au ignorat principiile pieței și legalitatea și au constituit veritabile centre de căpușare a fondurilor publice. Nu doar intrarea în Uniunea Europeană, ci și accesul într-o nouă fază de evoluție a societății românești impun ca această activitate să fie așezată pe baze legale și în interesul direct al cetățeanului. Este de așteptat ca noii - sau vechii primari realeși, să înțeleagă că aceste stări de lucruri nu se pot perpetua și că ei înșiși sunt cei care trebuie să dea semnalul unei noi ordini care include și acest capitol important al existenței de fiecare zi a unei comunități. Desigur, orice licitație are cîștigătorii și perdanții ei. Orice licitație poate atinge limite ale subiectivității. Eșafodajul lor trebuie însă construit în așa fel încât să nu mai permită încălcarea flagrantă a legalității. Indiferent de miză - cea subterană. A monopolului pe „afacerea gunoiului”.