Aeroportul va fi inclus în strategia naţională aviatică

Ministerul Transporturilor va susţine, în acest an, proiectul Aeroportului Internaţional de la Ghimbav, în acest sens, ministrul Ramona Mănescu promiţându-le autorităţilor braşovene că obiectivul va fi inclus în strategia naţională aviatică. Din păcate, continuarea lucrărilor nu va putea fi sprijinită şi cu fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană, fiindcă astfel de bani se alocă doar pentru extindere şi dezvoltarea unor aeroporturi existente, nu pentru aeroporturi noi.
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Mihai Pascu (foto), a avut, recent, o întâlnire cu ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, tocmai pentru a discuta în ceea ce priveşte susţinerea construcţiei aeroportului de la Braşov. „Nu putem obţine fonduri europene, şi am avut discuţii şi cu doamna Mănescu şi cu cei de la Ministerul Fondurilor Europene, nici măcar în exerciţiul financiar 2014-2020, deoarece se alocă bani doar pentru extindere şi dezvoltarea unor aeroporturi existente, nu pentru aeroporturi noi. În România, până la cazul aeroportului din Braşov, nu s-a construit niciunul după perioada comunistă. Dacă noi am fi avut deja acest aeroport construit, dacă ar fi funcţionat chiar şi cu un zbor pe săptămână, eram eligibili pentru a atrage fonduri europene şi făceam investiţii cu fonduri europene, nu cu bani româneşti. Asta este, trebuie să facem eforturile pentru a ajunge ca aeroportul de la Braşov să funcţioneze, după care, bineînţeles, vom putea gândi dezvoltarea lui cu fonduri europene nerambursabile“, a explicat Mihai Pascu.

Criza a redus costurile de execuţie
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov a subliniat faptul că, de la demararea proiectului, costurile totale nu au crescut, cum se întâmplă de obicei cu investiţiile făcute de administraţiile publice locale, ci a scăzut. După estimările făcute de autorităţile judeţene, ar mai fi nevoie de 30 de milioane de euro, pentru realizarea întregului proiect, de aceea a fost gândit un buget multianul pentru a se putea finaliza întregul proiect. „De exemplu, studiul de fezabilitate a fost făcut de către IPTANA, un institut de proiectare cu capital de stat, foarte cunoscut. Studiul a fost făcut înainte de declanşarea recesiunii economice. Odată cu declanşarea crizei, preţurile au scăzut foarte mult, în principal manoperă, chiar şi materiale. Şi am avut surpriza plăcută pentru noi, finanţatorii, ca atunci când am licitat pista de aterizare-decolare, cel mai mic preţ ofertat să fie de 12,7 milioane de euro plus TVA, faţă de preţul iniţial de 17 milioane de euro plus TVA, evaluat de IPTANA. E o diferenţă majoră. Dacă extrapolăm acum, la valoarea întreagă estimată a aeroportului, ar însemna o reducere substanţială, de 30%”, a mai precizat Pascu.