Aeroportul, pe datorie

Consiliul Judeţean Braşov va contracta un credit în valoare de 5 milioane de euro pentru a putea continua proiectul aeroportului de la Ghimbav, dar şi pentru a finaliza lucrările de modernizare a Spitalului Judeţean Clinic de Urgenţă Braşov.
Potrivit vicepreşedintelui CJ Braşov, Mihai Pascu, aceasta este singura soluţie, în ultima şedinţă de anul trecut aprobându-se derularea acestor proiecte pe o perioadă de cinci ani, tocmai din cauza bugetului limitat pe care îl are Consiliul Judeţean. Decizia contractării acestui împrumut a fost aprobată în şedinţa de ieri a CJ Braşov, iar contractul prin care se va contracta creditul de la o bancă comercială va fi aprobat ulterior de către plenul Consiliul Judeţean Braşov. Pregătirea documentaţiei şi organizarea licitaţiei pentru alegerea unei bănci durează aproximativ două luni, iar apoi contractul trebuie trimis la Bucureşti, la Comisia de Avizare a Împrumuturilor Locale, unde procedura de aprobare poate dura încă o lună. „Ţinând cont de situaţia bugetară, singura soluţie este contractarea unui credit. Din banii pe care i-am primit ne vor mai rămâne doar 11,8 milioane de lei pentru investiţii, o sumă total insuficientă, pentru că trebuie întâi de toate să scădem banii pe care trebuie să îi achităm pentru pista aeroportului, 21 de milioane de lei, dar şi 1,7 milioane de lei, care este prima tranşă din banii pe care trebuie să îi achităm Bisericii Evanghelice pentru corpul vechi al maternităţii”, a explicat Mihai Pascu.

Se lansează licitaţiile pentru balizaj şi terminal
„Este clar, Braşovul are nevoie de sprijin şi va trebui să obţinem un sprijin financiar. De aceea, am hotărât să facem un împrumut de cinci milioane de euro, este o sumă limitată. Nu este o problemă să contractăm acest credit, având în vedere gradul nostru de îndatorare. Am făcut proiecţia bugetară pentru acest an şi m-am speriat câţi bani ne-au mai rămas pentru investiţii. Cea mai mare sumă, în jur de 3 milioane de euro, va merge pentru lucrările de la aeroport”, a completat şi preşedintele CJ Braşov, Aristotel Căncescu.
Acesta a precizat că, în perioada următoare, vor  demara licitaţiile pentru construcţia balizajului viitorului aeroport, dar şi a turnului de control şi a terminalului. „Am văzut foarte multe construcţii, este vorba de aeroporturi mici din Europa, şi aş putea da vreo 10 exemple, unde terminalul este comasat cu turnul de control al aeroportului şi cel mai probabil le vom face pe amândouă printr-o singură licitaţie”, a explicat preşedintele CJ Braşov. Acesta speră ca până la finele anului viitor întregul proiect să fie finalizat.

Invitaţie pentru „cei 17”
Totodată, consilierul judeţean PPDD Ionel Fliundra, a propus ca la şedinţa din 30 ianuarie, când va fi aprobat bugetul propriu al Consiliului Judeţean, să participe şi toţi cei 17 parlamentari de Braşov. „Aceştia ar trebui să facă un lobby puternic şi să rezolve această problemă a aeroportului”, a precizat Fliundra. Preşedintele CJ a fost de acord cu această propunere şi a precizat că îi va invita pe toţi parlamentarii la viitoarea şedinţă, când se vor aproba banii de investiţii pentru judeţ.

Ce grad de îndatorare are CJ Braşov
Anul trecut, Consiliul Judeţean Braşov s-a situat printre administraţiile judeţene care au avut un grad mic de îndatorare, care îi permitea să garanteze anumite împrumuturi şi să contracteze noi credite. Astfel, conform datelor prezentate de către Ministerul Finanţelor, CJ Braşov avea un grad de îndatorare de 21,75%, respectiv de 149,2 milioane de lei. Anul trecut, Consiliul Judeţean Braşov a intenţionat să contracteze un credit în valoare de 21,6 milioane de lei, pe o perioadă de zece ani pentru repararea drumurilor judeţene, numai că pentru a se încheia contractul de împrumut era necesar şi avizul Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale, eliberat de Ministerul de Finanţe. Aceasta a respins atunci cererea autorităţilor braşovene, fiindcă conform reprezentaţilor ministerului, la nivelul lui 203, fuseseră aprobate împrumutri la nivel naţional pentru plata unor arierate ale unităţilor administrativ-teritoriale, astfel că gradul de îndatorare pe ţară a atinsese pragul maxim.