Rămânem cu ce spitale avem, poate finalizăm două autostrăzi, dar Braşovul ar urma să aibă un parc ştiinţific şi o linie de mare viteză spre Bucureşti.
Strategia de dezvoltare teritorială a României cu orizont 2035, redactată de Guvern, a fost supusă consultării publice. Aceasta include proiecte pe termen lung care să contribuie la dezvoltarea ţării în următorii 20 de ani. Documentul a rezultat în urma unui amplu demers instituţional şi de cercetare, derulat de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice în perioada 2012 - 2015, teoretic asumat şi de Cabinetul Cioloş având în vedere că a fost publicat săptămâna aceasta.
Proiectul de act normativ intitulat Lege pentru aprobarea Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României se află în consultare publică până la data de 7 decembrie 2015 pe site-ul ministerului amintit.
Braşovul este unul din oraşele considerate poli de dezvoltare, mai ales datorită avântului luat de antreprenoriatul local în ultimii ani, precum şi datorită investiţiilor străine care au ales zona Braşovului.
Sperăm la A1 şi A3
Una din intervenţiile majore în ceea ce priveşte infrastructura conectivă o reprezintă finalizarea autostrăzii A1 (coridorul IV) şi a autostrăzii A3 (Autostrada Transilvania şi Autostrada Comarnic-Braşov). Conectarea celor mai dinamice centre urbane din România - Bucureşti, Ploieşti, Braşov, Târgu Mureş, Cluj-Napoca şi Oradea (adică trei din cei 7 poli de creştere şi 2 dintre cei 13 poli de dezvoltare urbană din România) prin Autostrada A3 poate fi relaţionată cu o dezvoltare economică eficientă. Conform modelului gravitaţional elaborat în cadrul Raportului Băncii Mondiale Oraşe competitive - Remodelarea geografiei economice a României, s-a constatat de asemenea necesitatea unei conexiuni între Braşov şi Sibiu, pentru întărirea sinergiilor puternice dintre cele două oraşe.
Totuşi, în strategie nu se scrie nimic despre posibilitatea apariţiei unui aeroport la Braşov, acesta nefiind probabil pe lista de investiţii prioritare a Guvernului până în 2035. Vu toate acestea, pentru a fi considerat pol regionali principal cu potenţial transnaţional, Braşovul ar trebui să îndeplinească criteriul deţinerii unui aeroport internaţional.
Linie ferată de mare viteză între Braşov şi Bucureşti
Potrivit strategiei, ar putea fi luată în considerare şi posibilitatea îmbunătăţirii conexiunii pe coridorul Braşov-Ploieşti-Bucureşti, de exemplu printr-o linie ferată de mare viteză, dat fiind că aceasta este ruta feroviară cu cel mai mare număr de pasageri din ţară. Infrastructura feroviară de mare viteză ar putea fi, ulterior, integrată în reţeaua metropolitană de transport a celor trei municipii, realizând transferul uşor de la un mijloc de transport la altul.
Creşterea gradului de urbanizare
România, având una dintre cele mai mici ponderi a persoanelor care locuiesc în mediul urban în Europa, trebuie să încurajeze creşterea gradului de urbanizare, beneficiind astfel de avantajele conferite de concentrarea de capital uman.
Printre acţiunile propuse în strategie se numără înfiinţarea de trasee de cale ferată uşoară care să lege centrul oraşelor mari de aeroporturi şi de localităţile din zonele polarizate, inclusiv cu utilizarea infrastructurii feroviare existente sau a tehnologiei monoşină/monorail, printre oraşele vizate aflându-se şi Braşovul. De asemenea, se doreşte finalizarea variantei de ocolire a Braşovului, pe ruta Săcele-Hărman-Bod-Hălchiu-Dumbrăviţa-Vlădeni. Un alt plan de acţiune vizează extinderea pistelor de biciclete care să facă legătura între centrul urban şi zona de influenţă urbană, înclusiv înfiinţarea de staţii de închiriere şi dotarea autobuzelor cu suporturi de biciclete.
Reabilitarea sistemului de termoficare
În ceea ce priveşte serviciile publice de calitate, Guvernul a precizat în strategia de dezvoltare că se doreşte reabilitarea sistemelor de termoficare urbană (producţie şi distribuţie), inclusiv promovarea surselor de producere a energiei în cogenerare de înaltă eficienţă şi implementarea termoficării pe orizontală, cu precădere în oraşele cu peste 1.000 de apartamente branşate la reţea, cum ar fi Braşovul, Făgăraşul, dar şi alte oraşe importante.
De asemenea, se doreşte continuarea programului de reabilitare structurală şi creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, inclusiv promovarea utilizării resurselor regenerabile de energie pentru alimentarea acestora, cu precădere în oraşele cu peste 50% din locuinţe situate în blocuri. Aici, în afara Braşovului, în strageie mai sunt amintite şi alte oraşe din judeţ, cum ar fi Codlea, Zărneşti, Făgăraş sau Victoria.
Renovarea patrimoniului urban
România dispune de un patrimoniu urban construit ce pune în lumină elemente unice de identitate naţională. Cu toate astea, multe din obiectele arhitecturale sunt într-o stare avansată de degradare, fapt ce are un impact deosebit asupra peisajului urban, dar şi a siguranţei locuitorilor oraşului. Acest lucru este cu atât mai evident în centrele istorice ale unor oraşe care conţin o concentrare mare de patrimoniu arhitectural care crează o identitate aparte pentru zona urbană.
În planul de acţiuni propus în strategie, se menţionează că se vor realiza PUZ-uri de zone protejate pentru centrele istorice din mediul urban, cu prioritate în oraşele care deţin ansambluri urbane, cum este Braşovul.
Niciun spital nou la Braşov
În ceea ce priveşte sănătatea, Guvernul prevede în strategie reabilitarea, modernizarea şi dotarea spitalelor publice din mediul urban, inclusiv a unităţilor de primire a urgenţelor, cu precădere a celor din oraşele cu mai puţin de 50.000 de locuitori, fiind nominalizate oraşele Codlea, Făgăraş, Rupea şi Zărneşti, reabilitarea, modernizarea şi dotarea cu echipamente a spitalelor judeţene de urgenţă, fiind nominalizat şi Braşovul.
De asemenea, în oraşele Săcele, Zărneşti şi Codlea se doreşte ca în următorii 20 de ani să fie construite noi creşe sau reabilitarea celor existente.
Guvernul vrea terminal intermodal pentru pasageri la Braşov până în 2035. Cel de marfă nu este pe listă
Mobilitatea urbană este un factor important ce contribuie la atractivitatea unui oraş. Crearea unor condiţii de viaţă calitative reprezintă o prioritate pentru Strategia de dezvoltare teritorială a României. Integrarea sistemelor urbane de transport şi dezvoltarea infrastructurii de interconectare a acestora sunt acţiuni cheie pentru oraşul orizontului de timp 2035.
În strategie se vorbeşte despre introducerea şi extinderea transportului în comun ecologic (tramvaie, troleibuze, autobuze electrice), inclusiv implementarea sistemelor de e-ticketing şi de monitorizare GPS în marile centre urbane şi în zonele metropolitane ale acestora. De asemenea, se vorbeşte despre construcţia a opt terminale intermodale pentru pasageri, unul dintre acestea urmând să fie la Braşov, precum şi de construcţia de poduri şi pasaje (supra/subterane) şi inele interne de circulaţie pentru fluidizarea traficului din marile centre urbane situate de-a lungul principalelor artere de transport, Braşovul fiind unul din oraşele vizate. Terminalul intermodal de la Feldioara despre care construcţia căruia s-a tot vorbit în ultimii cinci ani nu este prins în strategia Guvernului pentru următorii 20 de ani.
RAT metropolitan
De asemenea, se urmăreşte reabilitarea şi modernizarea zonelor pietonale şi de promenadă în toate oraşele din România, precum înfiinţarea autorităţilor metropolitane de transport în comun la nivelul marilor centre urbane, cum sunt Braşov, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Constanţa etc.
Aceste măsuri se vor implementa în strânsă corelaţie cu prevederile Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă, aflate în curs de elaborare (în cazul polilor de creştere, cu sprijinul BERD), respectiv care vor fi elaborate în viitor.
Parc ştiinţific, parcuri industriale, centru de cercetare dezvoltare
Pentru dezvoltarea activităţii economice, care este strâns legată de existenţa unei infrastructuri logistice capabile să gestioneze fluxurile de bunuri şi mărfuri în lanţurile de producători şi vânzători, precum şi de specializarea inteligentă a zonelor urbane, Guvernul are în vedere, la Braşov, construcţia unui parc ştiinţific şi tehnologic, construcţia şi extinderea parcurilor industriale existente, înfiinţarea şi extinderea parcurilor logistice existente, precum şi construcţia de centre de cercetare-dezvoltare-inovare în domeniile prioritare de cercetare-dezvoltare şi de specializare inteligentă de la nivel naţional.
Zona montană are nevoie de sprijin
Guvernul vizează şi creşterea calităţii spaţiilor urbane şi rurale din zonele montane şi consolidarea relaţiilor funcţionale dintre acestea. 50% din populaţia zonelor montane se află în mediul urban, iar oraşele mici (sub 20.000 de locuitori) sunt cele mai numeroase. Expansiunea urbană necontrolată a unor staţiuni turistice montane (de ex. Valea Prahovei) generează disfuncţionalităţi de acces, sociale, de mediu. Unele zone carpatice rurale sunt afectate de depopulare şi îmbătrânire demografică. La acestea se adaugă ariile montane cu densitate redusă a populaţiei din cauza condiţiilor restrictive de trai (altitudine, microrelief, climă, sol).
În aceste condiţii, Guvernul vizează crearea şi sprijinirea măsurilor integrate de dezvoltare ale sistemelor urbane din depresiunile carpatice, cum ar fi depresiunea Braşovului, Petroşani, Maramureş sau Oaşului, şi cele liniare, cum este Valea Prahovei.
De asemenea, vor fi înfiinţate şi sprijinite structurale asociative ale localităţilor cu profil turistic din zonele montane (de tip ADI, GAL/CLLD), vor fi actualizate Planurile Urbanistice General şi Zonale, Planurile de Amenajare a Teritoriilor Zonale/Intercomunale din zona montană, se va urmări aplicarea sistematică a reglementărilor urbanistice în cadrul localităţilor şi monitorizarea atentă a concordanţei investiţiilor imobiliare cu acestea. De asemenea, se va avea în vedere reabilitarea infrastructurii urbane de la nivelul oraşelor din zona montană, cu precădere la nivelul zonelor urbane marginalizate, construcţia, reabilitarea, modernizarea, extinderea spaţiilor verzi, a zonelor de recreere şi de agrement publice din oraşele şi din staţiunile turistice montane, precum şi a spaţiilor publice pentru pieţe şi târguri în oraşele şi în polii de excelenţă rurali din zona montană. Totodată, se va urmări construcţia, reabilitarea, modernizarea infrastructurii pentru practicarea sporturilor de masă (baze sportive) în oraşele şi staţiunile turistice montane.
parere
2015-12-19 16:08:01
Aeroportul era de prima necesitate ! Mare pacat !