Curs BNR

1 EUR = 4.7218 RON

1 USD = 4.2434 RON

1 GBP = 5.2941 RON

1 XAU = 194.6143 RON

1 AED = 1.1552 RON

1 AUD = 2.9577 RON

1 BGN = 2.4142 RON

1 BRL = 1.1247 RON

1 CAD = 3.2319 RON

1 CHF = 4.2986 RON

1 CNY = 0.6172 RON

1 CZK = 0.1852 RON

1 DKK = 0.6325 RON

1 EGP = 0.2556 RON

1 HUF = 1.4518 RON

1 INR = 0.0615 RON

1 JPY = 3.9255 RON

1 KRW = 0.3591 RON

1 MDL = 0.2415 RON

1 MXN = 0.2225 RON

1 NOK = 0.4901 RON

1 NZD = 2.8374 RON

1 PLN = 1.1104 RON

1 RSD = 0.0401 RON

1 RUB = 0.0673 RON

1 SEK = 0.4492 RON

1 TRY = 0.7418 RON

1 UAH = 0.1664 RON

1 XDR = 5.8479 RON

1 ZAR = 0.3042 RON

Editia 7221 - 04 iun 06:56

STRATEGIA 2015 - 2035, PUBLICATĂ IERI DE MINISTERUL DEZVOLTĂRII:

Aeroportul Braşov nu e prioritar pentru Guvern pentru următorii 20 de ani

Autor: Ovidiu VRÂNCEANU

Publicat la 27 noiembrie 2015

Rămânem cu ce spitale avem, poate finalizăm două autostrăzi, dar Braşovul ar urma să aibă un parc ştiinţific şi o linie de mare viteză spre Bucureşti.

Aeroportul Braşov nu e prioritar pentru Guvern pentru următorii 20 de ani
Strategia de dezvoltare teritorială a României cu orizont 2035, redactată de Guvern, a fost supusă consultării publice. Aceasta include proiecte pe termen lung care să contribuie la dezvoltarea ţării în următorii 20 de ani. Documentul a rezultat în urma unui amplu demers instituţional şi de cercetare, derulat de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice în perioada 2012 - 2015, teoretic asumat şi de Cabinetul Cioloş având în vedere că a fost publicat săptămâna aceasta. 
Proiectul de act normativ intitulat Lege pentru aprobarea Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României se află în consultare publică până la data de 7 decembrie 2015 pe site-ul ministerului amintit. 
Braşovul este unul din oraşele considerate poli de dezvoltare, mai ales datorită avântului luat de antreprenoriatul local în ultimii ani, precum şi datorită investiţiilor străine care au ales zona Braşovului. 
 
Sperăm la A1 şi A3
Una din intervenţiile majore în ceea ce priveşte infrastructura conectivă o reprezintă finalizarea autostrăzii A1 (coridorul IV) şi a autostrăzii A3 (Autostrada Transilvania şi Autostrada Comarnic-Braşov). Conectarea celor mai dinamice centre urbane din România - Bucureşti, Ploieşti, Braşov, Târgu Mureş, Cluj-Napoca şi Oradea (adică trei din cei 7 poli de creştere şi 2 dintre cei 13 poli de dezvoltare urbană din România) prin Autostrada A3 poate fi relaţionată cu o dezvoltare economică eficientă. Conform modelului gravitaţional elaborat în cadrul Raportului Băncii Mondiale Oraşe competitive - Remodelarea geografiei economice a României, s-a constatat de asemenea necesitatea unei conexiuni între Braşov şi Sibiu, pentru întărirea sinergiilor puternice dintre cele două oraşe.
Totuşi, în strategie nu se scrie nimic despre posibilitatea apariţiei unui aeroport la Braşov, acesta nefiind probabil pe lista de investiţii prioritare a Guvernului până în 2035. Vu toate acestea, pentru a fi considerat pol regionali principal cu potenţial transnaţional, Braşovul ar trebui să îndeplinească criteriul deţinerii unui aeroport internaţional. 
 
Linie ferată de mare viteză între Braşov şi Bucureşti
Potrivit strategiei, ar putea fi luată în considerare şi posibilitatea îmbunătăţirii conexiunii pe coridorul Braşov-Ploieşti-Bucureşti, de exemplu printr-o linie ferată de mare viteză, dat fiind că aceasta este ruta feroviară cu cel mai mare număr de pasageri din ţară. Infrastructura feroviară de mare viteză ar putea fi, ulterior, integrată în reţeaua metropolitană de transport a celor trei municipii, realizând transferul uşor de la un mijloc de transport la altul.
 
Creşterea gradului de urbanizare
România, având una dintre cele mai mici ponderi a persoanelor care locuiesc în mediul urban în Europa, trebuie să încurajeze creşterea gradului de urbanizare, beneficiind astfel de avantajele conferite de concentrarea de capital uman.
Printre acţiunile propuse în strategie se numără înfiinţarea de trasee de cale ferată uşoară care să lege centrul oraşelor mari de aeroporturi şi de localităţile din zonele polarizate, inclusiv cu utilizarea infrastructurii feroviare existente sau a tehnologiei monoşină/monorail, printre oraşele vizate aflându-se şi Braşovul. De asemenea, se doreşte finalizarea variantei de ocolire a Braşovului, pe ruta Săcele-Hărman-Bod-Hălchiu-Dumbrăviţa-Vlădeni. Un alt plan de acţiune vizează extinderea pistelor de biciclete care să facă legătura între centrul urban şi zona de influenţă urbană, înclusiv înfiinţarea de staţii de închiriere şi dotarea autobuzelor cu suporturi de biciclete.
 
Reabilitarea sistemului de termoficare
În ceea ce priveşte serviciile publice de calitate, Guvernul a precizat în strategia de dezvoltare că se doreşte reabilitarea sistemelor de termoficare urbană (producţie şi distribuţie), inclusiv promovarea surselor de producere a energiei în cogenerare de înaltă eficienţă şi implementarea termoficării pe orizontală, cu precădere în oraşele cu peste 1.000 de apartamente branşate la reţea, cum ar fi Braşovul, Făgăraşul, dar şi alte oraşe importante. 
De asemenea, se doreşte continuarea programului de reabilitare structurală şi creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, inclusiv promovarea utilizării resurselor regenerabile de energie pentru alimentarea acestora, cu precădere în oraşele cu peste 50% din locuinţe situate în blocuri. Aici, în afara Braşovului, în strageie mai sunt amintite şi alte oraşe din judeţ, cum ar fi Codlea, Zărneşti, Făgăraş sau Victoria.
 
Renovarea patrimoniului urban 
România dispune de un patrimoniu urban construit ce pune în lumină elemente unice de identitate naţională. Cu toate astea, multe din obiectele arhitecturale sunt într-o stare avansată de degradare, fapt ce are un impact deosebit asupra peisajului urban, dar şi a siguranţei locuitorilor oraşului. Acest lucru este cu atât mai evident în centrele istorice ale unor oraşe care conţin o concentrare mare de patrimoniu arhitectural care crează o identitate aparte pentru zona urbană.
În planul de acţiuni propus în strategie, se menţionează că se vor realiza PUZ-uri de zone protejate pentru centrele istorice din mediul urban, cu prioritate în oraşele care deţin ansambluri urbane, cum este Braşovul. 
 
Niciun spital nou la Braşov
În ceea ce priveşte sănătatea, Guvernul prevede în strategie reabilitarea, modernizarea şi dotarea spitalelor publice din mediul urban, inclusiv a unităţilor de primire a urgenţelor, cu precădere a celor din oraşele cu mai puţin de 50.000 de locuitori, fiind nominalizate oraşele Codlea, Făgăraş, Rupea şi Zărneşti, reabilitarea, modernizarea şi dotarea cu echipamente a spitalelor judeţene de urgenţă, fiind nominalizat şi Braşovul. 
De asemenea, în oraşele Săcele, Zărneşti şi Codlea se doreşte ca în următorii 20 de ani să fie construite noi creşe sau reabilitarea celor existente. 
 
Guvernul vrea terminal intermodal pentru pasageri la Braşov până în 2035. Cel de marfă nu este pe listă
Mobilitatea urbană este un factor important ce contribuie la atractivitatea unui oraş. Crearea unor condiţii de viaţă calitative reprezintă o prioritate pentru Strategia de dezvoltare teritorială a României. Integrarea sistemelor urbane de transport şi dezvoltarea infrastructurii de interconectare a acestora sunt acţiuni cheie pentru oraşul orizontului de timp 2035.
În strategie se vorbeşte despre introducerea şi extinderea transportului în comun ecologic (tramvaie, troleibuze, autobuze electrice), inclusiv implementarea sistemelor de e-ticketing şi de monitorizare GPS în marile centre urbane şi în zonele metropolitane ale acestora. De asemenea, se vorbeşte despre construcţia a opt terminale intermodale pentru pasageri, unul dintre acestea urmând să fie la Braşov, precum şi de construcţia de poduri şi pasaje (supra/subterane) şi inele interne de circulaţie pentru fluidizarea traficului din marile centre urbane situate de-a lungul principalelor artere de transport, Braşovul fiind unul din oraşele vizate. Terminalul intermodal de la Feldioara despre care construcţia căruia s-a tot vorbit în ultimii cinci ani nu este prins în strategia Guvernului pentru următorii 20 de ani. 
 
RAT metropolitan
De asemenea, se urmăreşte reabilitarea şi modernizarea zonelor pietonale şi de promenadă în toate oraşele din România, precum înfiinţarea autorităţilor metropolitane de transport în comun la nivelul marilor centre urbane, cum sunt Braşov, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Constanţa etc. 
Aceste măsuri se vor implementa în strânsă corelaţie cu prevederile Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă, aflate în curs de elaborare (în cazul polilor de creştere, cu sprijinul BERD), respectiv care vor fi elaborate în viitor.
 
Parc ştiinţific, parcuri industriale, centru de cercetare dezvoltare 
Pentru dezvoltarea activităţii economice, care este strâns legată de existenţa unei infrastructuri logistice capabile să gestioneze fluxurile de bunuri şi mărfuri în lanţurile de producători şi vânzători, precum şi de specializarea inteligentă a zonelor urbane, Guvernul are în vedere, la Braşov, construcţia unui parc ştiinţific şi tehnologic, construcţia şi extinderea parcurilor industriale existente, înfiinţarea şi extinderea parcurilor logistice existente, precum şi construcţia de centre de cercetare-dezvoltare-inovare în domeniile prioritare de cercetare-dezvoltare şi de specializare inteligentă de la nivel naţional.
 
Zona montană are nevoie de sprijin
Guvernul vizează şi creşterea calităţii spaţiilor urbane şi rurale din zonele montane şi consolidarea relaţiilor funcţionale dintre acestea. 50% din populaţia zonelor montane se află în mediul urban, iar oraşele mici (sub 20.000 de locuitori) sunt cele mai numeroase. Expansiunea urbană necontrolată a unor staţiuni turistice montane (de ex. Valea Prahovei) generează disfuncţionalităţi de acces, sociale, de mediu. Unele zone carpatice rurale sunt afectate de depopulare şi îmbătrânire demografică. La acestea se adaugă ariile montane cu densitate redusă a populaţiei din cauza condiţiilor restrictive de trai (altitudine, microrelief, climă, sol).
În aceste condiţii, Guvernul vizează crearea şi sprijinirea măsurilor integrate de dezvoltare ale sistemelor urbane din depresiunile carpatice, cum ar fi depresiunea Braşovului, Petroşani, Maramureş sau Oaşului, şi cele liniare, cum este Valea Prahovei. 
De asemenea, vor fi înfiinţate şi sprijinite structurale asociative ale localităţilor cu profil turistic din zonele montane (de tip ADI, GAL/CLLD), vor fi actualizate Planurile Urbanistice General şi Zonale, Planurile de Amenajare a Teritoriilor Zonale/Intercomunale din zona montană, se va urmări aplicarea sistematică a reglementărilor urbanistice în cadrul localităţilor şi monitorizarea atentă a concordanţei investiţiilor imobiliare cu acestea. De asemenea, se va avea în vedere reabilitarea infrastructurii urbane de la nivelul oraşelor din zona montană, cu precădere la nivelul zonelor urbane marginalizate, construcţia, reabilitarea, modernizarea, extinderea spaţiilor verzi, a zonelor de recreere şi de agrement publice din oraşele şi din staţiunile turistice montane, precum şi a spaţiilor publice pentru pieţe şi târguri în oraşele şi în polii de excelenţă rurali din zona montană. Totodată, se va urmări construcţia, reabilitarea, modernizarea infrastructurii pentru practicarea sporturilor de masă (baze sportive) în oraşele şi staţiunile turistice montane.
+0 -1

Comentarii

parere

2015-12-19 16:08:01


Aeroportul era de prima necesitate ! Mare pacat !

mario

2015-12-08 08:14:14


Între timp vom discuta va pierde în continuare turiști și companii care aleg alte orașe și națiuni pentru lipsa de infrastructuri de bază, cum ar fi la aeroport și autostrada.

francesca

2015-11-30 13:49:33


I-mi vine sa rad! Este acelasi lucru de a avea caruta dar fara cai sau animale sa o traga!!! Se innainteaza niste proiecte care pot rezulta interesante si necesare, ok sunt de acord, dar prioritatea aeroportului nu exista pentru ei probabil pentru ca sunt acorduri pe care noi nu le stim! Turismul si calatoriile de afaceri raman statice si incomode pentru ca ei au decis...! Nu este prioritar?!?!? Adica decide cine??? Cu ce criterii atata timp cat exista mii si mii de persoane care vehiculeaza banii catre Bucurestiul pentru biletele de avion si transportul inspre Brasov care ar putea sa vehiculeze acesti bani direct in Bv - mi se pare absurd un oras precum Brasovul sa nu aiba aeroportul de atata timp si cu atata lalaiala, in Italia mori de ras cand citesti asemenea aberati!

Gilito

2015-11-29 20:21:50


Brasovenii sunt prosti de dau in gropi, vai mama lor. Se tot dau destepti dar vorbarie multa fara fapte. Avem si ziaristi muritori de foame si cu toate ca sant in continuare muritori de foame nu au nici constiinta faptului ca vor fi si mai muritori de foame peste catva timp cand nu-i va mai baga nimeni in seama. In loc sa promoveze o campanie care sa suporte aeroportul din Brasov, ziaristii astia de 2 lei se vand pentru o friptura. Macar daca s-ar vinde pe ceva consistent as mai zice, dar pe cativa lei, un bilet la opera si oportunitati restranse pe termen scurt inseamna ca nu ai nu numai coloana dar nici viziune. Va rog transmiteti-le alteratilor astora de ziaristi sa se gandeasca la copii lor si la oportunitatile pe care acestia le vor avea langa casa. Daca nu atunci se vor muta pe la Sibiu sau pe unde cetatenii si ziaristi constientizeaza ce au in frigider nu ce vrajeala le imping unii si altii pe gat. Une e PSDul ala de la Brasov? Unde e nenea Cancescu care zicea ca va creste la PNL generatii de politicieni? Unde e nenea asta de la Primarie care zice ca multumeste Brasovenilor pentru ca l-au ales de atatea ori? Pai sa stie ca se cam apropie funia de lat. Si asta i-o spun cu sinceritate, fara afectiune sau resentimente.

aurel.amalinei@yahoo.com

2015-11-27 13:36:18


sa dau m--e intregului guvern

Adaugă un comentariu

(nu va aparea pe site)
loading

Din aceeași categorie

  • Sub nicio formă remaniere

    Şeful Guvernului a ţinut să respingă zvonurile privind schimbarea unor miniştri: „Sub nicio formă remaniere. Nu se pune problema, este nevoie de deplina autoritate a fiecărui ministru”.[...]

    2020-06-02 citeste mai mult
banner promotionalbanner promotionalbanner promotionalbanner promotional