Aerogara Braşov, 150 de zile. Când melcul e avion

Şantierul aerogării Braşov e la 5 luni de la debutul lucrărilor (şantier deschis pe 16 martie 2020), iar ce se întâmplă la Ghimbav e şi pentru cei care „nu cred, până nu văd”. Majoritatea, din categoria „de 20 de ani ni se promite aeroport”, minoritatea - politica cu interes, „nu credeţi, vă plimbă şi aştia”. Vedeta a fost „melcul” pozat pe pista aeroportului la sfârşitul lui 2017, filmat cu drona, potrivit autorilor, pentru a imortaliza singura viteză pe care o avea aeroportul. Se întâmpla în etapa mai puţin vizibilă a aeroportului promis din nou la sfârşitul lui 2016 (anii de pregătire teren, bani, avize, licitaţii şi documentaţii).

Foto: Paul Ciocan

Verificare în teren
Acum, lucrările de structură la cele trei niveluri ale clădirii în care va funcţiona aerogara au fost terminate şi se lucrează la finalizarea acoperişului şi închiderea clădirii cu perete-cortină, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, după luni ce a făcut o nouă verificare în teren a proiectului, împreună cu directorul executiv al Direcţiei Implementare Proiect AIBG din cadrul CJ Braşov, Alexandru Anghel, şi a discutat cu managerul de proiect de la firma Bog’Art, Ionuţ Ioniţă.
Şi arcele care dau identitate construcţiei au început să prindă formă. Conform proiectului, arcele, acele elemente arhitecturale spectaculoase şi complexe din punct de vedere ingineresc, inspirate din moştenirea culturală a Braşovului, sunt montate la intrarea în terminal. „Ele au fost proiectate de renumitul arhitect braşovean Dorin Ştefan şi pe lângă aspectul estetic deosebit pe care îl conferă clădirii, au şi funcţiunea practică de a susţine acoperişul”, a precizat Adrian Veştea.

Subsol: traseu pe cinci niveluri al bagajelor şi spaţii pentru „indezirabili”
Tot luni, a fost făcut un „inventar” al spaţiilor deja realizate şi a funcţiunilor pe care le vor avea acestea.
Astfel, subsolul este într-un progres foarte bun, realizarea acestuia fiind cea mai avansată din punctul de vedere al execuţiei. Aici va fi localizată cea mai mare parte a zonei tehnice. „Avem partea de sortare a bagajelor, ceea ce asigură un traseu pe cinci niveluri al bagajelor şi o verificare automată din punctul de vedere al substanţelor explozibile şi al narcoticelor. Această funcţiune ocupă cea mai mare parte a subsolului. Aici va fi localizată şi partea de preluare a bagajelor, odată descărcate din avion. Cu ajutorul unui plan înclinat ele vor fi duse la parter, în zona de unde vor fi ridicate de călători. Tot la subsol vom avea câteva funcţiuni legate de sistemele IT şi sistemele de urmărire a funcţionării benzilor; aici vor fi amplasate vestiarele şi spaţiile cerute prin legislaţie, unde vor fi cazaţi pasagerii indezirabili şi cei care nu au dreptul de la intra în ţară”, a explicat Alexandru Anghel.

Parter: Check-in, Poliţie, agenţii de servicii. Îmbarcări zboruri interne, cu intrare VIP
În ceea ce priveşte parterul, primul spaţiu cu care iau contact pasagerii este zona publică, un loc generos unde vor fi dispuse sistemele de afişaj şi zona de Check-in. La parter vor funcţiona birourile Poliţiei Transporturi, birourile agenţiilor de turism şi cele de informaţii, cele de închirieri auto, precum şi zona de Sosiri. Aici va fi sala de unde călătorii îşi vor ridica bagajele, în acest sens urmând să fie amplasate două carusele.
În partea stângă a terminalului va exista o terasă deschisă, cu o vedere generoasă asupra întregii zone. Tot la parter, dar în partea dreaptă este poziţionat fluxul destinat zborurilor interne, un flux separat fiind cel destinat VIP-urilor, acestea urmând să aibă şi un salon dedicat.

Etajul I: Zboruri internaţionale, restaurant, duty-free, vamă
Fluxul pentru zboruri internaţionale va fi la etaj, cu o zonă de preîmbarcare, la parter.
La etajul I, în capătul din dreapta va fi poziţionat restaurantul unde vor putea avea acces atât pasagerii, cât şi însoţitorii acestora sau chiar persoane care fără a avea bilet de îmbarcare, şi-ar putea dori să vadă pur şi simplu activitatea din cadrul aeroportului. „La etaj vom avea amplasate fluxul de securitate, scannerele pentru bagajele călătorilor, cabinele poliţiei de frontieră şi cele vamale, spaţiile comerciale şi zona de pregătire a pasagerilor pentru îmbarcare. În partea stângă vor fi birourile angajaţilor aeroportului şi ale instituţiilor-suport care asigură funcţionarea şi operarea fluxurilor de securitate şi vamă, iar în partea dreaptă va fi un spaţiu larg şi generos destinat pasagerilor, care le va asigura confortul necesar şi îi va ajuta în ceea ce priveşte acomodarea şi pregătirea pentru zbor”, a adăugat Alexandru Anghel.

20 septembrie - gata acoperişul. Noiembrie - clădirea va fi complet închisă
La rândul său, managerul de proiect Ionuţ Ioniţă, Bog’Art, a anunţat că, progresul faţă de graficul stabilit la începutul lucrărilor fiind de 37 de zile.
„Acum lucrăm la confecţia metalică şi la montarea grinzilor mari de la acoperiş. În 20 septembrie este termenul pentru finalizarea completă a acoperişului. Lucrăm la închiderea clădirii cu perete-cortină, adică profile de aluminiu şi sticlă, astfel încât până la sfârşitul lunii noiembrie clădirea să fie complet închisă, pentru a putea începe să lucrăm la finisajele interioare. În egală măsură, finisajele interioare şi lucrările la instalaţii - tubulatură, ţevi, cablaje - au fost demarate pe toate fronturile disponibile, atât la subsol şi parter, cât şi parţial la etaj. Partea de instalaţii propriu-zise urmează acestor etape, iar echipamentele aeroportuare vor fi montate în ultimul trimestru al execuţiei. În prezent, desfăşurăm simultan activităţi pe 85-90% din fronturile de lucru disponibile, însemnând lucrări la structură, faţadă, arhitectură şi partea de instalaţii”, a explicat Ionuţ Ioniţă.

Echipamentele vin din Germania, au fost comandate de la începutul anului
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov a mai spus că echipamentele de securitate pentru terminal au fost comandate încă de la începutul anului. „Eu sper ca în scurt timp să înceapă livrarea acestora de la firma din Germania, unde au fost comandate”, a mai spus preşedintele Consiliului Judeţean Braşov.

Va fi al treilea terminal ca mărime din România: Otopeni, Cluj, Braşov
Aeroportul Internaţional Braşov va avea cel de-al treilea terminal ca mărime din România - după cele ale aeroporturilor din Bucureşti şi Cluj, cu o suprafaţă desfăşurată de aproximativ 12.000 mp, lucrările fiind realizate de Asocierea BOG’ART SRL - UTI Grup SA - UTI Facility Management SA.
Pe lângă construcţia terminalului, în această perioadă se lucrează şi la realizarea a nouă obiective necesare funcţionării aeroportului, dar şi la balizaj şi la sistematizarea pe verticală.