Adriana Săftoiu: Cei de la Protecţia Copilului livrează „marfă” traficanţilor de persoane

Deputata Adriana Săftoiu (foto), vicepreşedintele Comisiei parlamentare de anchetă privind situaţia cazurilor copiilor dispăruţi, a scris vineri, 17 iulie, într-o postare pe Facebook ca una din primele concluzii ale Comisiei este că există Direcţii de Protecţia Copilului care furnizează „marfă” pentru reţelele de trafic de persoane, respectiv prostituţie şi/sau cerşetorie.
Comisia de anchetă din Camera Deputaţilor, propusă de Adriana Săftoiu, realizează de trei săptămâni audieri. În cadrul audierilor, un reprezentat al Ministerului Afacerilor Interne a afirmat că 40% din copiii dispăruţi provin din DGASPC-uri.
Reprezentanţii ONG-urile invitate la audieri au relatat că anumite direcţii pentru protecţia copilului din ţară „furnizează «marfă» pentru reţelele de trafic de persoane, respectiv prostituţie şi/sau cerşetorie”, a scris deputata Adriana Săftoiu pe Facebook. „Reţelele sunt aproape imposibil de destructurat, fiind o încrengătură între instante, poliţie, politicieni”, conform afirmaţiilor de la audieri. „Ne-au fost prezentate cazuri concrete, unde dosarele sunt fie dosite, fie clasate pe motiv că minoră a consimţit sexul”, susţine deputata.
„A fost şi o instituţie arătată cu degetul (mă abţin încă să o nominalizez până va fi şi aceasta audiată), rolul ei fiind să promoveze o strategie şi să acţioneze în sensul combaterii traficului de persoane. Din ceea ce s-a afirmat în audieri şi în discuţiile purtate cu reprezentanţi ai societăţii civile care acţionează pentru combaterea traficului, instituţia respectivă stopează demersurile acoperind „peştii mari de ape tulburi” (am citat din audieri)”, scrie Adriana Săftoiu.
Mai mult, deputata afirmă că în multe cazuri de trafic internaţional cooperare cu instituţiile din România „pare a fi inexistentă sau total infecientă şi formală”.
Iana Matei, este una din persoanele din societatea civilă care se luptă împotriva traficului de persoane din România. În cadrul audierilor din comisie, aceasta a declarat că „în spatele traficului de persoane se afla foarte mulţi bani. Instanţele româneşti condamnă rar traficanţii”. „Cred că aceşti copiii nu provin numai din familii dezorganizate, cât şi din centrele de plasament. Acolo se îndreaptă traficanţii. Cei care îi recrutează sunt siguri că aceşti copii nu au o reţea de prieteni, familie, de suport. Noi am avut fete care au fost luate de pe stradă, efectiv, şi erau în grijă centrelor de plasament”, afirma Iana Matei într-un interviu din 18 iulie, pentru Radio Iaşi.
Iana Matei a povestit că a avut un caz cu o faţă de 11 ani dintr-un centru de plasament, răpită din staţia de autobuz şi că în ultimii ani vârsta de la care fetele sunt traficate a scăzut până la nouă – zece ani. Ea a povestit şi despre un caz din Braşov, cu un băiat racolat din centru de plasament, chiar de un asistent social care l-a trimis într-o reţea de pedofili.
De asemenea, ONG-urile susţin că mulţi copii nu se adaptează în centru de plasament şi fug constant „până fac 18 ani şi nu îi mai caută nimeni.” „E un act de neputinţă din partea autorităţilor pentru că aceste standarde şi instrumente pe care statul le pune la dispoziţie sunt nefolositoare şi s-a demonstrat că suntem pe locul întâi în Europa când vine vorba de traficul de persoane. 75% din fetele de pe străzi sunt copiii care au fost exploataţi din România. Dacă tu nu le oferi asistenţa de care e nevoie, normal că ajungem acolo. Probabil e intenţionat. Este un sistem în care nimeni nu e tras la răspundere pentru că avem mulţi funcţionari publice”, mai spune Matei.
În prezent, conform datelor furnizate de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, în centrele rezidenţiale sunt instituţionalizate 17.000 de persoane. Tinerii stau în centru până la 18 ani sau până la 26 de ani, dacă urmează o formă de studii. Cea din urmă categorie reprezintă 12% din cazurile celor care stau în centre de plasament.