Adriana Miron, administrator la perla industriei de armament din Braşov

Ministrul USR al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, braşoveanul Irineu Darău, şi-a impus şefa de cabinet, Adriana Laura Miron, ca administrator special la una dintre cele mai importante filiale ale Companiei Naţionale ROMARM SA, uzina Carfil de la Braşov. 
Potrivit publicaţiei Puterea, ministrul Economiei a semnat ordinul de numire a Adrianei Miron în 29 ianuarie, iar în acest document se arată că „pentru prestaţiile sale, administratorul special va primi lunar de la Societatea Carfil SA o indemnizaţie stabilită de Consiliul de Administraţie, ţinând cont de situaţia economico-financiară a societăţii”. 
Numirea Adrianei Miron ca administrator special la Carfil SA s-a făcut cu acordul directorului general de la ROMARM SA, Răzvan Pârcălăbescu. 

„Drona românească”, unul dintre proiectele uzinei din Braşov  
Carfil Braşov este sucursală a Romarm (societate comercială aflată în subordinea Ministerului Economiei) şi produce o gamă largă de armament, muniţie. De asemenea, fabrica braşoveană este implicată în proiectul „drona românească” (aparate de zbor dezvoltate în parteneriat cu firma americană Periscope Aviation) şi lucrează un sistem inovator pentru stingerea incendiilor. 
În anul 2022, societatea a intrat în reorganizare, iar o parte a capacităţilor de producţie au fost mutate la Hărman, unde este şi un poligon pentru testarea muniţiei.

Un CV impresionant şi controversat
Noul administrator special de la Carfil SA, Adriana Miron, şi-a luat licenţa în arhivistică la Academia de Poliţie Alexandru Ioan Cuza din Bucureşti, iar, între 2009 şi 2010, a fost director general adjunct la Direcţia Generală Resurse Umane din Ministerul Afacerilor Interne. 
De asemenea, Adriana Miron a mai fost administrator public al municipiului Braşov, în mandatul lui Allen Coliban, dar şi director al Agenţiei Metropolitane Braşov, după anul 2024. 
Adriana Miron a fost condamnată definitiv în decembrie 2015 de Curtea de Apel Bucureşti la 2 ani de închisoare cu suspendare, pentru fapte de abuz în serviciu şi fals intelectual în formă continuată. Ea a contestat decizia de condamnare la CEDO, care a dispus ca statul român să îi plătească măsuri compensatorii.