Curs BNR
1 EUR = 4.9774 RON
1 USD = 4.3833 RON
1 GBP = 5.8304 RON
1 XAU = 464.4611 RON
1 AED = 1.1933 RON
1 AUD = 2.7957 RON
1 BGN = 2.5449 RON
1 BRL = 0.7714 RON
1 CAD = 3.1559 RON
1 CHF = 5.2813 RON
1 CNY = 0.6015 RON
1 CZK = 0.1993 RON
1 DKK = 0.6668 RON
1 EGP = 0.0860 RON
1 HUF = 1.2223 RON
1 INR = 0.0513 RON
1 JPY = 3.0556 RON
1 KRW = 0.3047 RON
1 MDL = 0.2538 RON
1 MXN = 0.2227 RON
1 NOK = 0.4191 RON
1 NZD = 2.6097 RON
1 PLN = 1.1646 RON
1 RSD = 0.0425 RON
1 RUB = 0.0530 RON
1 SEK = 0.4526 RON
1 TRY = 0.1141 RON
1 UAH = 0.1048 RON
1 XDR = 5.9383 RON
1 ZAR = 0.2318 RON
Publicat la 11 martie 2026
România începe primul mare proiect de analiză a ADN-ului populației. 5.000 de genomuri vor fi studiate pentru a descoperi riscul de boli, în București și Brașov
România intră într-un proiect științific uriaș, care ar putea schimba modul în care sunt prevenite și tratate multe boli. Cercetătorii vor analiza ADN-ul a 5.000 de persoane, pentru a construi prima hartă genomică a populației din România. Proiectul se numește ROGEN – Dezvoltarea cercetării genomice în România și este coordonat de Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, cu participarea mai multor universități și institute de cercetare din țară. Printre parteneri se află și Universitatea Transilvania din Brașov, potrivit informațiilor publicate de instituție.
De ce este important ADN-ul românilor pentru medicină
Fiecare om are în celule o „bibliotecă” de informații genetice. Aceasta se numește genom și conține toate instrucțiunile care spun organismului cum să funcționeze. Iar ideea acestui proiect este simplă, dar extrem de importantă: medicii vor să înțeleagă mai bine cum arată ADN-ul populației din România și ce particularități genetice avem. Problema este că multe dintre studiile genetice făcute până acum în lume sunt bazate pe populații din alte regiuni. Dacă medicii folosesc acele date pentru pacienți din România, există riscul ca unele informații importante să fie interpretate greșit sau să fie incomplete. De aceea, cercetătorii spun că este nevoie de date genetice adaptate populației din România. „Pentru ca medicina genomică să fie eficientă, este esențial să existe date de referință adaptate populației din România”, explică specialiștii implicați în proiect și, fără aceste date, unele riscuri genetice sau indicii despre anumite boli ar putea fi ratate.
Prima hartă a diversității genetice a românilor
În cadrul proiectului ROGEN, cercetătorii vor secvenția 5.000 de genomuri la acoperire înaltă. Cu alte cuvinte, vor analiza în detaliu ADN-ul participanților pentru a identifica particularitățile genetice ale populației. Rezultatul va fi prima hartă a diversității genetice a românilor, ca o reală bază de date care ar putea ajuta medicii să înțeleagă mai bine: cum apar anumite boli de ce unele tratamente funcționează diferit de la un pacient la altul care sunt riscurile genetice pentru anumite afecțiuni Pe baza acestor informații, medicina ar putea deveni mult mai personalizată.
Ce înseamnă medicina personalizată
Conceptul este relativ nou și începe să fie folosit tot mai mult în marile sisteme medicale. Pe scurt, în loc ca toți pacienții să primească același tratament, medicii ar putea adapta terapiile în funcție de profilul genetic al fiecărei persoane. De exemplu, în unele tipuri de cancer, analiza ADN-ului poate arăta exact ce tratament are cele mai mari șanse să funcționeze, iar proiectul ROGEN ar putea deschide drumul către astfel de metode și în România.
Brașov recrutează participanți pentru studiu
Universitatea Transilvania din Brașov este unul dintre partenerii proiectului și va recruta aproximativ 250 de participanți pentru studiu. ADN-ul acestora va fi analizat împreună cu probe din alte centre universitare și institute de cercetare din țară. Scopul este ca rezultatele să ajute la dezvoltarea unei baze de date genetice naționale, care să fie folosită în cercetare și în sistemul medical.
Buget uriaș: 422 de milioane de lei
Proiectul ROGEN are un buget total de aproximativ 422 de milioane de lei și este finanțat în principal prin Fondul European de Dezvoltare Regională, dar și din bugetul de stat. Implementarea lui se desfășoară între 2024 și 2029. În proiect sunt implicate universități de medicină și institute de cercetare din toată țara, inclusiv centre importante precum Institutul Clinic Fundeni, Institutul „Matei Balș”, Institutul „Victor Babeș” sau Institutul Oncologic din Cluj.
Ce urmăresc cercetătorii să descopere
Pe baza datelor genetice colectate, specialiștii speră să identifice markeri genetici care pot ajuta la diagnosticarea mai rapidă sau la prevenirea unor boli, iar cercetările vor viza în special: cancerul bolile rare bolile infecțioase bolile cardiovasculare afecțiunile neurologice În timp, aceste informații ar putea ajuta la dezvoltarea unor tratamente mai eficiente și la depistarea mai timpurie a unor boli grave.
General NATO: „Apărarea bazei Kogălniceanu va începe încă din Turcia”
2026-03-11 citeste mai mult
Lucrările de curățare și defrișare de pe Valea Mândrei au stârnit controverse în rândul localnicilor. Primarul a convocat o conferință de presă pentru a explica situația
2026-04-20 citeste mai mult
Având în vedere că duminică, 19 aprilie, este Parada Junilor, eveniment la care sunt aşteptaţi numeroşi braşoveni şi turişti, Primăria Braşov, în parteneriat cu Asociaţia[...]
2026-04-17 citeste mai mult
Vineri, sâmbătă şi duminică sunt „Zilele Braşovului”
2026-04-17 citeste mai mult.jpeg)
Primele 25 de exemplare de vultur sur (Gyps fulvus) au ajuns în România luni, 9 martie, şi au fost transferate în voliera de aclimatizare construită în apropierea comunei Rucăr,[...]
2026-03-11 citeste mai mult
'geo'
2026-03-11 15:14:00
'\nE un proiect super interesant și, sincer esantionul de 250 de subiecti este IRELEVANT, DARRR cu o bază de date de 500.000 de genomuri am putea discuta de ceva SERIOS. Cu o astfel de baza de date medicale România ar putea face salturi uriașe în genetică și medicină.\nHai să facem un exemplu practic pentru România, cu 500.000 de participanți distribuiți pe cele 40 de județe\nPopulația totală România ≈19 milioane.\n\n1. Principiul distribuției\nCa să fie reprezentativ:\n 1. 500.000 participanți total\n 2. 40 județe → media ~12.500 participanți/județ\n 3.Distribuția poate fi ajustată după: populație județeană; urban/rural;diversitate etnică;\nTabel estimativ distribuție genomică pe județe\nJudeț\nPopulație aproximativă\nParticipanți proiect (proporțional)\nAlba\n340.000\n8.950\nArad\n430.000\n11.300\nArgeș\n620.000\n16.300\nBacău\n600.000\n15.800\nBihor\n580.000\n15.300\nBistrița-Năsăud\n320.000\n8.400\nBotoșani\n400.000\n10.500\nBrașov\n650.000\n17.100\nBrăila\n330.000\n8.700\nBuzău\n400.000\n10.500\nCaraș-Severin\n280.000\n7.400\nCălărași\n290.000\n7.600\nCluj\n700.000\n18.400\nConstanța\n650.000\n17.100\nCovasna\n220.000\n5.800\nDâmbovița\n500.000\n13.200\nDolj\n650.000\n17.100\nGalați\n550.000\n14.500\nGiurgiu\n280.000\n7.400\nGorj\n330.000\n8.700\nHarghita\n300.000\n7.900\nHunedoara\n400.000\n10.500\nIalomița\n270.000\n7.100\nIași\n750.000\n19.700\nIlfov\n420.000\n11.000\nMaramureș\n470.000\n12.400\nMehedinți\n250.000\n6.600\nMureș\n550.000\n14.500\nNeamț\n470.000\n12.400\nOlt\n400.000\n10.500\nPrahova\n780.000\n20.500\nSatu Mare\n430.000\n11.300\nSălaj\n280.000\n7.400\nSibiu\n430.000\n11.300\nSuceava\n640.000\n16.800\nTeleorman\n360.000\n9.500\nTimiș\n700.000\n18.400\nTulcea\n210.000\n5.500\nVaslui\n380.000\n10.000\nVâlcea\n380.000\n10.000\nVrancea\n350.000\n9.200\nBucurești\n1.830.000\n48.100\nTotal participanți ≈ 500.000\n\nObservații:\n Distribuția permite atât analize regionale, cât și harta genomică națională detaliată.\nIn opinia mea pogramul ar trebui sa arate cam asa in linii mari:\nPROGRAM NAȚIONAL: GENOM ROMÂNIA 2035\nInițiativă strategică pentru sănătate publică și cercetare biomedicală\nGuvernului României, Ministerului Sănătății, Ministerului Cercetării\n\n1. Viziune\nCrearea unei infrastructuri genomice naționale care să permită dezvoltarea medicinei personalizate, prevenția bolilor și poziționarea României ca lider regional în cercetarea biomedicală.\n\n2. Obiectiv\nConstruirea unei baze de date genomice și medicale pentru până la 500.000 de cetățeni voluntari din România până în anul 2035.\nAceastă bază de date va permite:\n2.1.identificarea riscurilor genetice pentru boli majore;\n2.2.dezvoltarea tratamentelor personalizate;\n2.3.cercetare medicală avansată.\n\n3. Model internațional\nProiectul se inspiră din inițiative majore precum:UK Biobank– proiect național din Regatul Unit; All of Us Research Program– program federal din Statele Unite\nAceste programe au generat mii de studii medicale și au atras investiții masive în biotehnologie.\n\n4. Beneficii directe pentru stat: 4.1.Reducerea costurilor medicale;prevenția bolilor cardiovasculare;detectarea precoce a cancerului;tratamente mai eficiente.\n4.2.Dezvoltare economică:atragerea companiilor farmaceutice și biotech;dezvoltarea industriei de bioinformatică;crearea de locuri de muncă în cercetare.\n4.3.Prestigiu științific:participare la consorții europene;publicarea de studii majore.\n\n5. Implementare\nFaza I – Proiect pilot (2026–2028):50.000 participanți;infrastructură de biobancă;centre universitare implicate.\nFaza II – Extindere națională (2028–2032):200.000 participanți;integrare cu spitale și laboratoare.\nFaza III – Program complet (2032–2035):500.000 participanți;integrare cu sistemul național de sănătate.\n\n6. Metoda de recrutare\nParticipanții vor fi recrutați voluntar prin:centre de analize medicale;spitale;medicină de familie.\nParticipanții vor beneficia de:analize medicale reduse sau gratuite;acces la informații genetice relevante pentru sănătate.\n\n7. Protecția datelor\nProgramul va respecta standardele europene privind protecția datelor medicale, inclusiv reglementările stabilite de EU.\nDatele vor fi:anonimizate;criptate;utilizate exclusiv în scopuri de cercetare și sănătate publică.\n\n8. Buget estimat-Faza pilot: ~….Program complet: ~…. pe 10 ani\nInvestiția este comparabilă cu alte programe europene de infrastructură biomedicală.\n\n9. Rezultat\nPână în 2035, România va dispune de una dintre cele mai mari baze de date genomice din Europa Centrală și de Est, permițând implementarea medicinei personalizate la scară națională.\n'