Administraţia Naţională de Meteorologie a luat Braşovul ca zonă de studiu pentru „Soluţii reziliente de dezvoltare climatică”

Primăria Braşov a organizat joi, 20 iunie, prima întâlnire de lucru din cadrul proiectului „Soluţii reziliente de dezvoltare climatică în Regiunile Metropolitane ale Europei (CARMINE)”.

11 parteneri din 11 ţări
Proiectul, finanţat 100% nerambursabil de Comisia Europeană cu suma de 10.174.699 de euro, este coordonat de Administraţia Naţională de Meteorologie, iar Primăria Braşov este unul dintre cei 11 parteneri din 11 ţări (România, Italia, Grecia, Franţa, Spania, Germania, Belgia, Danemarca, Cehia, Marea Britanie, Elveţia).
Pentru a sprijini comunităţile metropolitane să devină rezistente la climă până în 2030, proiectul investighează impactul schimbărilor climatice la scară locală, studiază răspunsurile şi modificările comportamentale ale societăţii şi dezvoltă soluţii de adaptare la schimbările climatice, pornind de la 8 studii de caz din 8 ţări, zone metropolitane cu diverse profiluri socio-economice, tipuri de comunităţi, vulnerabilităţi, factori de impact asupra climei şi distribuţie geografică din Europa: Braşov, Praga, Leipzig, Funen- Odense, Atena, Barcelona, Bologna, şi Birmingham.

Un suport de luare a deciziilor în următorii 11 ani
Astfel, Sorin Cheval, coordonatorul proiectului CARMINE şi cercetător ştiinţific la Administraţia Naţională de Meteorologie, a precizat că unul dintre studiile de caz din proiectul CARMINE este Zona Metropolitană Braşov.
„Studiul se referă la provocările pe care le aşteaptă această regiune din punctul de vedere al schimbărilor climatice, şi anume o creştere destul de accentuată a temperaturilor, deci va fi din ce în ce mai cald, corelată cu creşterea intensităţii precipitaţiilor. Vom avea cantităţi de precipitaţii relativ stabile, în uşoară scădere, dar acestea vor cădea în episoade de precipitaţii, ploi şi ninsori, din ce în ce mai intense, acestea conducând la provocări importante asupra mai multor sectoare economice. Principalul sector economic pe care îl avem în vedere în acest proiect este turismul, corelat cu resursa de apă. Avem în regiunea Braşov o tendinţă destul de accelerată de creştere a populaţiei, o dinamică economică foarte pronunţată în prezent şi cu perspective foarte bune pentru viitorii ani, dar asta înseamnă şi o presiune asupra resurselor. Corelate, cele două, presiunea din punct de vedere climatic şi presiunea din punctul de vedere al creşterii populaţiei şi al dinamicii economice înseamnă provocări noi, cărora autoritatea locală trebuie să le facă faţă. Prin acest proiect, autorităţile locale vor avea la dispoziţie un suport de luare a deciziilor care le va permite să aleagă între mai multe opţiuni de adaptare şi atenuare a impactului schimbărilor climatice, cu o perspectivă destul de apropiată, 2030-2035, deci cu o utilitate aproape imediată”, a explicat Sorin Cheval.
La rândul său, primarul Braşovului, Allen Coliban, a declarat că acest proiect „îşi propune să analizeze şi să elaboreze prognoze bazate pe date reale asupra impactului schimbărilor climatice şi, totodată, să propună măsuri care să crească rezilienţa climatică a Braşovului”. De asemenea, el a menţionat că Braşovul nu se va confrunta cu o criză a apei, însă, în opinia lui, municipalitatea braşoveană va trebui să identifice noi surse de alimentare, având în vedere că oraşul creşte de la an la an.