Adjunctul lui Ceaușescu a fost maistru la Nitramonia

Mâna dreaptă a lui Ceaușescu, temutul Ion Dincă, a fost un umil strungar la Brașov. Fostul prim-viceprim-ministru din ultimul guvern comunist din România, Ion Dincă, și-a început cariera la Nitramonia în calitate de... strungar. Ioan Dincă a intrat în clasa muncitoare la mijlocul anilor ‘40, pe Platforma Chimică Nitramonia. Era un om simplu, tras dintr-o familie de la țară. A luat în primire strungul. Lucian Cupu, liderul sindical al muncitorilor de la Nitramonia, a căutat pentru „Bună Ziua Brașov ” prin arhivele întreprinderii, însă nu a găsit prea multe informații despre Dincă. „Tot ce se mai știe despre Ion Dincă este că a lucrat timp de șase ani la Nitramonia, mai exact la Uzina de generatoare care producea energie electrică menită să alimenteze fabrica de explozibili. A absolvit școala de maiștri, deci era maistru strungar”, ne-a declarat Cupu. Liderul sindical a precizat că, în ‘89 arhivele cu dosarele foștilor membri PCR au fost luate de la întreprindere. Dincă a intrat în Partidul Comunist în 1947, la vârsta de 19 ani, și a părăsit întreprinderea un an mai târziu. Calculele arată că Dincă a fost angajat în 1942, la vârsta de 14 ani, în timpul celui de-al II-lea Război Mondial. Din „țăran” a devenit „boier” La un an după ce a semnat adeziunea, tânărul Dincă a fost trimis la Școala de ofițeri de artilerie. După câțiva ani, el se putea lăuda cu două facultăți absolvite, ambele militare. În 1968, fostul strungar devine consilier al lui Ceaușescu, prim-adjunct al șefului Secției Militare a Comitetului Central al Partidului, responsabil de Ministerul de Interne, de Departamentul Securității Statului, de Justiție și Procuratură. Prin anii `70, a devenit „boier” mutându-se în conacul Brătienilor de la moșia Florica, care se afla în administrarea Gospodăriei de partid. Dincă își permitea să se boierească pentru că era prim-secretar al județului Argeș. Dincă a intrat în conștiința românilor, mai ales a bucureștenilor, pentru teroarea pe care o instaura în jurul său, amenințând dușmanii partidului cu două vorbe „Te leg!” care i-au atras porecla „Dincă Teleagă”. Cel mai însemnat ordin al său a fost cel de interzicere a închiderii balcoanelor de la blocurile din București, în perioada când a fost primar al Capitalei. La ordinul lui, milițienii spărgeau cu topoarele geamurile de la balcoanele locatarilor „încăpățânați”. Totul, doar pentru că lui nu-i plăceau balcoanele închise, considerându-le inestetice. Spaima s-a răspândit în toată țara. Din asupritor, un mic mântuitor După Revoluție, Ion Dincă a fost judecat alături de alți demnitari ai regimului Ceaușescu și a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru subminarea economiei naționale. Nu a stat în pușcărie mai mult de cinci ani, însă în tot acest timp și-a lăsat o barbă de mitropolit și ținea Biblia la piept în toate ocaziile când avea audiență. Imediat ce a ieșit de la Jilava, „preacucernicul părinte” al comunismului și-a dat barba jos și și-a luat diplomat, intrând în afaceri. La fel ca un cameleon, Teleagă a reușit să trăiască bine indiferent de putere, de dictatură, de culoare politică. A decedat de curând, la vârsta de 79 de ani. Ultima sa apariție în public a fost la incinerarea lui Zoe Ceaușescu.