Adio IAR 215 de la Ghimbav? Şi dronele de la Carfil par a fi „îngopate”

Anunţate la începutul acestui an, două proiecte importante pentru judeţul Braşov par a fi trase pe linie moartă: elicopterul IAR 215 produs la Ghimbav şi drona românescă produsă la Carfil. Acest lucru l-a dat de înţeles ministrul Economiei, Radu Miruţă, care, în cadrul unui interviu pentru site-ul Europa Liberă, a spus că Armata României nu îşi doreşte elicopterul H 215, care ar fi urmat să fie produs la Ghimbav cu denumirea IAR 215. 

Vor H 225
„Cei din Franţa sunt dispuşi să ne dea licenţă pentru modelul H 215. Cei de la Armata Română spun că au nevoie de un model mai performant, respectiv H 225, dar pentru acesta Franţa nu oferă licenţă, ci doar pentru modelul mai vechi. Cei de la armată sunt cei care trebuie să stabilească dacă vor modelul mai vechi sau nu. Ei sunt cei care se duc pe front, nu mă duc eu. Nu pot să-i forţez să iau un model pentru care am venit cu linie de producţie aici ei”, a declarat Miruţă. 

În 5 luni, la loc comanda
Amintim că, în luna mai a acestui an, într-o vizită la IAR Ghimbav, ministrul de atunci ale Economiei, Bogdan Ivan, anunţa că România este tot mai aproape să preia licenţa pentru producerea elicopterului H 215, proiectat de compania franceză Airbus. Tot atunci, el a menţionat că după ce se va prelua licenţa, aeronava ar urma să fie „rebotezată” în IAR 215. 

Din 2018, doar vorbe
Primele discuţii privind producerea, în România, a acestei aeronave, au început în anul 2018, dar în toată această perioadă nu s-a ajuns la un rezultat concret. „Acum, realitatea este cu totul alta. Suntem în cel mai avansat punct din 2018, până astăzi. Avem o schimbare pe plan internaţional a deciziilor, inclusiv în ceea ce înseamnă înzestrarea armatelor. La nivel european sunt şapte direcţii de dezvoltare, iar IAR Braşov (IAR Ghimbav, n.r.) este în avantaj, având în vedere că IAR Puma urmează să fie scos din uz şi se poate face tranziţia către noul tip de aeronavă. După preluarea licenţei, în primă fază, aeronava se va produce în proporţie de 25% în România, cu o finalitate de 87%, în anul 2032”, a declarat Bogdan Ivan. 
Menţionăm că, de fiecare dată, Airbus a condiţionat mutarea producţiei elicopterelor H215M la Braşov de emiterea unor comenzi ferme pentru Armata Română, lucru care nu s-a întâmplat. 

Nici dronele de la Carfil nu mai sunt o certitudine 
Tot în luna mai a acestui an, ministrul de atunci al Economiei, Bogdan Ivan, anunţa că uzina Carfil Braşov se pregăteşte să devină „vârf de lance” în România, în ceea ce priveşte producţia de drone. Ba mai mult, la momentul respectiv, directorul Carfil Braşov, Mircea Tanţău, a anunţat şi primele două modele de aeronave fără pilot ce urmau a fi realizate la unitatea din Braşov:  Cuda şi Sirin. „Cuda este cerută pentru supraveghere. Sirin este specifică pentru marina militară. Până în luna iulie, 25 de drone din fiecare tip vor fi aduse în România şi asamblate. Din octombrie, cel târziu noiembrie, vom începe să fabricăm alte aparate de zbor, câte 25 din fiecare model, dar de data aceasta folosind componente din România”, a declarat Mircea Tanţău.
Potrivit acestuia, preţul estimat al unei drone Cuda este estimat la 11.000 de dolari, iar preţul unei aeronave fără pilot Sirin este estimat la 22.000 de dolari.
În schimb, în cadrul interviului pentru Europa Liberă, Radu Miruţă a declarat că „nu se face deocamdată dronă în industria românească de apărare”. 

Le facem cu Ucraina?
Pe de altă parte, el a declarat că în această perioadă se poartă discuţii cu Ucraina pentru producerea unor astfel aparate de zbor. „Eu cred că trebuie să se avanseze cu aceste discuţii. Având în vedere situaţia militară de acolo, cei din Ucraina sunt cei mai avansaţi în acest domeniu”. 
În acelaşi interviu, Radu Miruţă nu a mai amintit de Carfil Braşov ca posibil producător de drone. În schimb, pentru producţia de drone, el a menţionat că sunt luate în calcul trei posibile locaţii: Romaero, Craiova şi Ghimbav (Braşov).