Adevărul despre mirosurile din Braşov

Mirosurile neplăcute „atacă” frecvent oraşul spre disperarea braşovenilor care îşi pun semne de întrebare cu privire la sursa acestora. Buletinele de analiză efectuate de către laboratoare acreditate în domeniul protecţiei mediului demonstrează că emisiile şi imisiile (care sunt cuvinte cheie în domeniul evaluării prezenţei compuşilor nocivi în aer) din zona rampei ecologice de deşeuri sunt în limitele normale. Acest lucru a fost confirmat şi de ultimele controale ale comisarilor de mediu, deşi compania care administrează depozitul ecologic a devenit un fel de „ţap ispăşitor” pentru această situaţie fără precedent.
Problema mirosurilor care învăluie oraşul nu are o rezolvare concretă din partea autorităţilor, care nu au reuşit să stabilească un vinovat. Cu toate acestea, în spaţiul public, vina este pasată în continuare, doar pe bază de supoziţii, companiei care administrează rampa ecologică de deşeuri a Braşovului. În acest context, au existat numeroase controale la rampa amplasată la ieşirea din Braşov spre Tărlungeni, iar probele prelevate arată negru pe alb că nu există depăşiri ale parametrilor în ceea ce priveşte emisiile şi imisiile din apă, sol sau aer, nici în incinta acesteia, dar nici în zona limitrofă.

Probe luate din cartierele Braşovului şi comunele vecine
În conformitate cu autorizaţia integrată de mediu pe baza căreia depozitul ecologic de deşeuri funcţionează, administratorul acesteia, SC Fin-Eco SA, efectuează în permanenţă analize şi măsurători ale emisiilor şi imisiilor atât de pe întreaga suprafaţă a depozitului şi din staţia de sortare, respectiv din cinci puncte diferite, cât şi din diferite zone locuite ale Braşovului, printre acestea numărându-se zona Calea Bucureşti, cartierele Craiter, Triaj, Tractorul, Florilor, Liziera, precum şi din comunele Hărman şi Sânpetru. În aceste cazuri, probele au fost prelevate din câte patru puncte diferite ale fiecărei locaţii, analizele fiind efectuate prin intermediul unor laboratoare special autorizate şi acreditate conform legislaţiei aplicabile.
Astfel, Laboratorul de protecţia mediului Wessling România (membru al unei cunoscute reţele de laboratoare din Europa cu sediul central în Altenberge, Germania), a prelevat noi probe în decursul lunii august, parte dintre acestea fiind analizate în laboratoarele companiei din Uniunea Europene, singurele specializate în determinarea anumitor substanţe poluante.
În conformitate cu rezultatele măsurătorilor efectuate în zona depozitului ecologic, nivelul de Hidrogen sulfurat, dar şi emisiile de amoniac sau de Metilmercaptan sunt cu mult sub limitele maximale admise conform autorizaţiei de mediu. Nu în ultimul rând, şi compuşii organici volatili (peste 120 de indicatori, printre aceştia numărându-se benzen, toluen, metil-etil-cetonă, butanol, clormetan, cloroform, acetonitriţi) sunt şi aceştia sub limita prevăzută.

Rezultatele analizelor din zonele rezidenţiale ale Braşovului
De altfel, în decursul lunii august au fost prelevate noi probe şi din zonele rezidenţiale enumerate mai sus. În conformitate cu aceste analize, parametrii pentru emisiile de Hidrogen sulfurat, Amoniac, Metilmercaptan, dar şi pentru compuşii organici volatili au fost sub limitele maximale prevăzute de autorizaţia de mediu emisă pentru depozitul ecologic. Reprezentanţii Fin-Eco declară că probele impuse prin autorizaţia integrată de mediu, la o distanţă atât de mare de depozit, nu au însă nici o relevanţă practică, datorită multiplelor surse de poluare ce se pot intercala, ca de exemplu, staţii de asfalt, îngrăşămintele organice împrăştiate pe terenurile agricole sau dejecţiile de la crescătoriile de păsări din jurul Braşovului.

Comisari de Mediu din Covasna, în control la Braşov
Mai mult, activitatea depozitului este monitorizată periodic de către organele abilitate cu atribuţii de control (Garda de Mediu) în vederea respectării cerinţelor legale privind depozitarea deşeurilor în conformitate cu prevederile Hotărârii nr. 349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deşeurilor, ale Ordinului  nr.95 din 12 februarie 2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri, etc. Ultimul control a fost efectuat săptămâna trecută de către comisari ai GĂRZII DE MEDIU COVASNA, iar în conformitate cu procesul-verbal încheiat la finalizarea acţiunii, NU AU FOST DEPISTATE PROBLEME ŞI NU A FOST APLICATĂ NICI UN FEL DE SANCŢIUNE administratorului rampei ecologice a Braşovului.

Tocmai pentru a respecta rigorile legislaţiei de protecţia mediului, compania Fin-Eco SA a efectuat în perimetrul rampei ample investiţii în ceea ce priveşte sistemul de epurare a apelor uzate, vidanjare, montare detectoare de radiaţii, montare biofiltre şi refacere perdea vegetală de protecţie, în valoare de aproximativ 65.000 de euro la care se adaugă costurile analizelor de laborator pentru determinarea emisiilor şi imisiilor, în valoare de peste 42.000 de euro, pe an.

Celulele închise, acoperite cu mai multe straturi de membrane
Totodată, în primăvara acestui an, Fin-Eco SA, a demarat o investiţie de anvergură, ce depăşeşte 3 milioane de euro, pentru închiderea celor două celule în care s-a sistat depozitarea deşeurilor. Până acum, constructorul a lucrat la reconfigurarea celor două celule, în vederea terasării şi creării unor pante care să permită scurgerea controlată a apelor pluviale, precum şi introducerea sistemului de reţele necesar captării biogazului din puţurile care au fost amenajate încă de dinainte de începerea depozitării deşeurilor. „Am lucrat la modelarea geometriei celor două celule, iar acest lucru a presupus lucrări de reaşezare şi modelare a taluzurilor, astfel încât să rezulte pantele corespunzătoare conform proiectului tehnic de închidere. Peste deşeuri a fost aşternut un strat de pâmânt de 50 de cm în vederea stabilizării, iar, în prezent, a început montarea sistemului de membrane geocompozit, care au atât rolul de impermeabilizare, cât şi de drenare a apei şi biogazului”, au explicat reprezentanţii firmei constructoare.