Adevărul despre consumul de nicotină

Profesorul Reuven Zimlichman, şeful Departamentului de Medicină şi al Institutul de hipertensiune de la Centrul Medical E. Wolfson din Israel, director al Institutului de Cercetare la Facultatea de Medicină Sackler, Universitatea Tel-Aviv, a oferit un interviu, în exclusivitate pentru DC News, în care a explicat de ce nicotina în sine nu este o problemă atâta timp cât este administrată în cantităţi rezonabile.
„Nicotina în sine nu este o problemă. Problema este că nicotina provoacă dependenţă. Drept urmare, în cazul ţigărilor nu te poţi opri din fumat şi asta va duce la o altă problemă. Din punct de vedere al nicotinei, una sau două ţigări fumate echivalează cu o ceaşcă de cafea. Dacă bei o ceaşcă de cafea dimineaţa la trezire nu ai nicio problemă şi, în plus, eşti mai energic. Acelaşi efect este şi în cazul în care fumezi 1-2 ţigări. Nicotina şi cofeina sunt asemănătoare. Atâta timp cât sunt consumate în cantităţi limitate ele nu provoacă daune.
Totuşi, atunci când se fac excese apar şi probleme. De pildă, cineva care fumează 40 de ţigări pe zi primeşte cantităţi uriaşe de nicotină şi, drept urmare încep să îi tremure mâinile, devine stresat, este hiper-reactiv şi nervos. Efectul este similar injectării unei cantităţi de adrenalină în sânge.
Dacă e vorba de o cantitate redusă, efectul este unul benefic, pe când în cazul unei cantităţi uriaşe starea de sănătate se deteriorează, apar palpitaţii, iar ritmul cardiac şi tensiunea arterială cresc. Efectele durează atât timp cât nicotina este prezentă în organism şi cât timp este metabolizată. Primită în cantităţi mici, chiar dacă sunt regulate, nicotina nu reprezintă o problemă“, a explicat profesorul Reuven Zimlichman.

Care este calea de urmat pentru a reduce cantitatea de nicotină
În ceea ce priveşte reducerea consumului de nicotină, există la nivel mondial şi abordări care presupun impunerea unor limitări cât mai mari companiilor producătoare de ţigări. L-am întrebat pe profesorul Zimlichman dacă aceasta reprezintă cu adevărat o cale de urmat sau este de fapt doar o modalitate de a băga gunoiul sub preş fără a găsi o soluţie viabilă care să asigure un echilibru în ceea ce priveşte asigurarea nevoilor persoanelor fumătoare şi limitarea efectelor substanţelor nocive din tutun asupra acestora.
Poziţia lui Reuven Zimlichman a fost una tranşantă şi a venit cu un exemplu care demonstrează faptul că există precedente periculoase atunci când vine vorba de interzicerea comercializării anumitor produse.
„De exemplu, în SUA, în anii '30 s-a interzis producerea, consumul şi transportul de băuturi alcoolice. Ce s-a întâmplat atunci? Mafia americană a devenit foarte, foarte puternică, a câştigat foarte mulţi bani şi a devenit extraordinar de prolifică din simplul fapt că produsele ilegale costă mai mult. Oamenii nu s-au oprit din a consuma alcool, ci au băut la fel ca înainte. Când creezi limitări, stimulezi crearea de organizaţii non-criminale. Ele profită de ocazie şi fac bani din comerţul ilegal. La fel, de pildă, dacă limitez consumul de heroină pentru un dependent de droguri, în final se va ajunge la comiterea unei fapte grave. Din dependenţă, acesta poate ajunge să-şi vândă casa pentru a-şi cumpăra următoarea doză. La fel se întâmplă şi în cazul persoanelor dependente de ţigări. Ele pot ajunge în situaţii similare. Limitările nu sunt calea de urmat, ci trebuie să găsim soluţii logice şi graduale pentru problemă”, a explicat profesorul Reuven Zimlichman.