Curs BNR

1 EUR = 4.9448 RON

1 USD = 4.7348 RON

1 GBP = 5.7408 RON

1 XAU = 274.8111 RON

1 AED = 1.2890 RON

1 AUD = 3.2560 RON

1 BGN = 2.5282 RON

1 BRL = 0.8882 RON

1 CAD = 3.6859 RON

1 CHF = 4.9342 RON

1 CNY = 0.7077 RON

1 CZK = 0.1999 RON

1 DKK = 0.6647 RON

1 EGP = 0.2512 RON

1 HUF = 1.2354 RON

1 INR = 0.0600 RON

1 JPY = 3.4944 RON

1 KRW = 0.3651 RON

1 MDL = 0.2474 RON

1 MXN = 0.2341 RON

1 NOK = 0.4787 RON

1 NZD = 2.9589 RON

1 PLN = 1.0520 RON

1 RSD = 0.0421 RON

1 RUB = 0.0846 RON

1 SEK = 0.4592 RON

1 TRY = 0.2814 RON

1 UAH = 0.1602 RON

1 XDR = 6.2995 RON

1 ZAR = 0.2901 RON

Editia 7729 - 05 iul 18:55

Adevărata faţă a şcolii din Braşov: elevi plictisiţi, profesori prea mulţumiţi de ei. O falie care se adânceşte şi care deja ne costă: 4 din 10 copii au ajuns să facă meditaţii

Autor: Petra VÂRLAN

Publicat la 29 aprilie 2021

Primul barometru educaţional pentru judeţul Braşov indică o problemă majoră a sistemului public de învăţământ: „există o ruptură în relaţiile dintre actorii educaţionali, iar aceasta este o trăsătură specifică unei perspective individualiste în educaţie”

Adevărata faţă a şcolii din Braşov: elevi plictisiţi, profesori prea mulţumiţi de ei. O falie care se adânceşte şi care deja ne costă: 4 din 10 copii au ajuns să facă meditaţii

Dincolo de statistici, şcoala în judeţul Braşov este copia miniaturală a întregii societăţi: percepţii mai bune decât e cazul, plictiseală împletită cu toleranţă, „cârpite” mai apoi cu bani ai părinţilor, investiţi în meditaţii, falii de percepţie între segmentele intervievate. Cel puţin aşa reiese din primul Barometru educaţional, realizat de Asociaţia District Hub în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Braşov şi cu sprijinul Consiliului judeţean al Elevilor Braşov. Un proiect care a vizat colectarea unor date privind percepţiile elevilor, părinţilor şi profesorilor asupra sistemului public de învăţământ din judeţul Braşov. Asta cu ajutorul unor chestionare online, completate începând cu luna noiembrie 2020. Colectarea datelor s-a încheiat în martie 2021. Eşantionul a fost stabilit în funcţie de structura demografică a populaţiei şcolare din judeţul Braşov, iar selectarea persoanelor chestionate a fost aleatorie. Barometrul are un nivel de încredere de 95%, marja de eroare fiind de 5%. La final, Barometrul educaţional indică diferenţe importante între percepţiile elevilor, părinţilor şi profesorilor în ceea ce priveşte activităţile de predare, evaluarea şi relaţiile dintre actorii educaţionali. Percepţii similare au fost identificate în ceea ce priveşte cursurile desfăşurate în format online.

Realitatea: elevii se cam plictisesc la şcoală
Barometrul prezintă procentele obţinute pe indicatorii evaluaţi şi relevă o realitate pe care, în fapt, mulţi se feresc să şi-o asume public. „Rezultatele obţinute descriu o realitate dură a sistemului educaţional: mai mult de jumătate dintre elevi nu sunt atraşi de ceea ce se predă sau, cel mult, acceptă şi manifestă un grad ridicat de toleranţă în raport cu informaţiile vehiculate în şcoală. Chiar dacă elevii nu sunt atraşi de conţinuturile predate, ei afirmă că înţeleg ceea ce li se predă, iar majoritatea dintre ei se bucură de faptul că profesorii interacţionează cu ei în procesul de predare”, se arată în barometru.
Din acesta mai reiese că o parte dintre elevi nu simt că şcoala i-ar pregăti pentru facultate sau piaţa muncii, percepţia unora fiind că şcoala este „fabrică de diplome”. „Dar se impune un studiu viitor despre această problemă”, se subliniază în studiu.
Relaţiile dezvoltate cu profesorii în cadrul şcolii sunt şi ele mai degrabă deficitare. „Aceste date indică o problemă majoră a sistemului public educaţional din judeţul Braşov: există o ruptură în relaţiile dintre actorii educaţionali, iar aceasta este o trăsătură specifică unei perspective individualiste în educaţie”, se arată în document. De asemenea, 41 % dintre elevii braşoveni spun că fac meditaţii şi mai mult de jumătate dintre ei spun că fac meditaţii la 1 - 2 materii.

Profesorii încă n-au coborât din… Olimp
În ceea ce îi priveşte pe profesori, concluziile scot în faţă „percepţia foarte bună a profesorilor despre activităţile de predare desfăşurate, ceea ce ridică semne de întrebare referitoare la instrumentele de autoevaluare pe care profesorii le deţin. În al doilea rând, există o tendinţă de formalizare a activităţii didactice din moment ce majoritatea profesorilor apreciază conţinuturile predate ca fiind importante pentru evoluţia elevilor şi consideră că metoda utilizată este mai importantă decât rezultatele obţinute. Se observă, în cazul profesorilor, o perspectivă neclară despre ceea ce înseamnă abordare teoretică şi practică în predare: 98,1% spun că egalizează cele două abordări din perspectivă temporală, dar mai puţin de jumătate dintre ei spun că pun accent pe partea teoretică”.

Părinţii văd prea multă teorie
Cât despre percepţia părinţilor, „cei mai mulţi părinţi reclamă că predarea este predominant teoretică, existând puţine aplicaţii practice. Pentru ei, indicatorii de evaluare a succesului şcolar sunt rezultatele obţinute la examenele naţionale, iar predarea este evaluată tot prin raportare la aceleaşi rezultate. Un procent ridicat, peste 40%, afirmă că apelează la meditaţii deoarece felul în care se predă nu este benefic pentru învăţare”.

Orele online: elevii nu le apreciază, profesorii nu le apreciază, părinţii apreciază că… s-au făcut, dar le găsesc deficitare
Chestionarele au pus în discuţie şi şcoala online. Unde percepţia dominantă pare a fi cea negativă. „Chiar dacă orele online au fost susţinute aproape în totalitate sau în totalitate, remarcăm procentul mic al elevilor care apreciază calitatea lor, respectiv, care consideră că ele sunt atractive. Percepţia profesorilor despre orele online este, în general, negativă. Ei identifică probleme psihologice care apar la elevi, iar rezultatele învăţării online sunt considerate slabe. Părinţii percep pozitiv faptul că orele online au fost susţinute de către profesori, dar acest format de desfăşurare a cursurilor nu este apreciat din cauza rezultatelor obţinute şi a elementelor psihologice care ţin de atenţia şi motivaţia elevilor”, se arată în document.

De unde ideea Barometrului
„Ideea proiectului a apărut după o analiză a mecanismelor decizionale din sistemul public de educaţie: majoritatea hotărârilor luate nu au la bază date colectate de la persoanele implicate în activităţile educaţionale. În acest context, iniţiativa Asociaţiei District Hub este centrată pe colectarea de date care să ofere decidenţilor din sistemul de educaţie un suport pentru conceperea politicilor publice din domeniu. Intenţia Asociaţiei District Hub este să realizeze anual Barometrul Educaţional pentru a colecta şi analiza date privind dinamica percepţiei elevilor, părinţilor şi profesorilor despre sistemul public de învăţământ din judeţul Braşov”, se mai arată în raport. Îl puteţi citi integral pe site-ul districthub.ro.

Comentarii

'P.T.'

2021-04-29 16:53:18


'Profesorilor li se rupe, dacă elevii învață s-au nu ! Îi interesează salariul, vacanțele și meditațiile. Rezultatele muncii lor, se văd la sfârșitul anului. '

'Lucy'

2021-04-29 15:13:21


'John, de unde stii ca pe vremea raposatului nu se faceau meditatii?Se faceau si inca din greu.Scoala nu este performanta pentru ca nu se reformeaza.Curicula este stabilita in asa fel incat sa aiba toti profesorii de lucru.Cadrele didactice sunt foarte bine platite in raport de timpul prestat si de pregatire.Se vede asta luand ca exemplu profesorii de limba romana care nu reusesc sa-i invete pe romani sa vorbeasca corect romaneste .'

'Florin Mihail '

2021-04-29 11:45:04


'Curios ca multa lume comentează de actuala situație dar nimeni nu analizează si cauzele. Au fost românii mari iubitori de scoală? Cum au votat ei, in Brașov, spre exemplu? Au votat un profesor sau au votat unul cu 4 clase? De ce ați crede ca unii in stare de astfel de vot vor avea si progenituri cu IQ ridicat?'

'Gargaunul'

2021-04-29 09:19:40


'Dupa un an scolar si inca jumatate de scoala online rezultatele sunt dezastruoase. Dar eu zic sa nu ne oprim aici. Daca tot am inceput cu tampirea generatiei asteia de copii sa mai facem inca unu - doi ani de scoala online, macar sa stim ceva. Sa nu lucram cu jumatati de masura. Tinand cont de dorinta de autodistrugere al romanilor din ultimii 30 de ani, este posibil ca macar lucrul asta sa fie dus pana la capat. Doar daca vreunul dintre nenorocitii care tin haturile invatamantului romanesc nu are ideea de a deschide scolile din toamna pentru toti elevii. '

'Sidonia'

2021-04-29 07:29:57


'Sistemul de învățământ este la pământ. Copiii care nu au privilegiul să fie supravegheați și ajutați de părinți inteligenți și pregătiți, nu au prea multe șanse. Auzim foarte des cuvântul performanță, dar aceasta există foarte puțin, doar la elevii meditați și în care se investește enorm în afara școlii. L școala online nu se face mai nimic. Totul este relativ, iar profesorii nu au o conduită de cadre didactice. Există prea multă relativitate și prea puțină creativitate în predare. Această generație online va avea enorm de pierdut și nu își dau seama cei care sunt plătiți cu bani mulți să aibă o ”viziune”. Educația este la pământ. Există elevi în clasele gimnaziale care nu știu să scrie, cadre didactice care nu știu să scrie corect predau acestor elevi. Analfabetismul devine o caracatiță cu tentacule mult prea lungi...Foarte trist....'

'john'

2021-04-29 07:05:57


'câţi bani a primit asociaţia să facă studiul? se fac tot felul de studii dar efectul e nul, câtă vreme se păstrează acelaşi sistem comunist de gândire, să facă şcoală doar cine vrea şi e capabil să o facă, nu faci învăţământ obligatoriu (de la grădiniţă la liceu obligatoriu), poţi foarte bine să câştigi un ban şi cu 4 clase, părinţii grandomani împing copilul în şcoală dar săracu nu e capabil şi apoi dau vina pe profesori, meditaţia e o modă care începe de la grădiniţă, oare de ce pe vremea lu răposatu nu se mergea la meditaţii? credeţi că profesorii sunt aşa de slabi? ce performanţă faci cu 25 de elevi în clasă, în Olanda sunt clase cu 6 copii, asta nu spun acei domni sau doamne cu nasu pe sus că au făcut vizite şi specializări în străinătate şi conduc inspectoratele sau ministeru, dacă dânşii sunt stupizi, ce mai vrem studii? '

'Barbu Gh.'

2021-04-29 06:39:20


'Sunt extrem de bine plătite cadrele didactice, ca toți bugetarii, fără a li se stabili niște răspunderi clare precum și modalitatea de sancționare dacă nu-s îndeplinite anumite criterii.'

'Dan'

2021-04-29 02:12:59


'Stim foarte bine cum este scoala romaneasca. In clasa te invata 1+1=2 iar la teza iti cere sa rezolvi radacina unui polinom de gradul 3. Deci daca nu ai parinti inteligenti sa te ajute la teme sau sa iti plateasca meditatii ai cam pus-o. Cati mai stiu Relatiile lui Viete, de exemplu? Orice materie trebuie invatata doar in clasa. Si este mare pacat, caci sint atitia elevi care urasc matematica desi este cea mai frumoasa disciplina. Sint multe de schimbat, dar oamenii din sistemul de invatamant nu vor o schimbare deoarece le este frica, neavand competente avansate. Nici sistemul nu ofera cursuri de perfectionare. Nici nu se apeleaza la specialisti independenti. Am mai spus: in Romania nu exista un sistem functional. Nici in invatamant, nici in sanatate, nici administratie, nicaieri. Totul este local sau pe cont propriu. Haos total. Nu stie dreapta ce face stanga. Infrastructura in invatamant este mizerabila si invechita. Sintem inapoiati rau. Nu elevii de la saguna sau mesota sint reprezentativi ci aia din mediul rural sau din liceele industriale. Daca mergeti prin satele din judet, veti vedea oameni care pana si din privirea lor iti dai seama cat sint de prosti. Ca de altfel, jumatate din angajatii din sistemul de invatamant. Si da, scoala in Romania este plictisitoare desi nu ar trebui sa fie asa. '

Adaugă un comentariu

(nu va aparea pe site)
loading

Din aceeași categorie

banner promotionalbanner promotionalbanner promotionalbanner promotionalbanner promotional