Acum câţiva ani nici nu auziseră de Braşov. Acum ne-au învăţat şi limba, din care nu cunoşteau „o boabă”

După un an de cursuri şi examen, peste 20 de străini stabiliţi recent la Braşov, şi-au primit, miercuri seara, diplomele care atestă că au încheiat un modul de limba română, începător sau avansat. Diplomele au fost acordate de reprezentanţii Centrului pentru Migranţi Braşov, aici fiind organizate în mod gratuit.

Prima zăpadă a văzut-o ca adult. La Braşov
Printre cursanţi s-a aflat şi Manuel. S-a născut în Peru, de unde a plecat când avea 17 ani. A ajuns în Italia, unde a stat aproape 13 ani. Aici şi-a cunoscut soţia, cu care are doi copii. În România a venit de un an, iar primul lui contact „full time” cu româna a fost la bunica soţiei. „Soţia m-a lăsat la bunica ei o săptămână. Nu vorbea vreo altă limbă, dar româna este asemănătoare cu italiana şi spaniola şi a fost bine pentru mine”, îşi aminteşte Manuel. A început cursurile, dar nu le-a putut urma constant. Îl ajută chiar româna, pentru că e asemănătoare cu spaniola. S-a obişnuit cu bucătăria românească. Îi plac sarmalele, mămăliga cu brânză, dar pe ce n-a pus gura până acum este piftia. Şi probabil nici n-o să guste vreodată. Nu-i place cum arată şi „îmi trebuie curaj să gust”, mărturiseşte, râzând, tânărul. Braşovul îi place mai ales pentru siguranţa lui. „Viaţa în România e mai liniştită şi mă simt aici mai sigur decât în Italia sau Peru, Lima e un oraş periculos. Aici ce mi-a plăcut prima dată e că nu sunt gratii la geamuri, asta este un semn foarte bun de securitate, copiii se joacă în faţa blocurilor. În Italia, în Roma nu se vedea asta”, a mai spus Manuel. La Braşov îi mai place şi aerul tare de munte, chiar dacă n-a avut parte de aşa ceva în copilăria din Lima. Tot aici a văzut prima dată zăpada şi îi place foarte mult.
Pentru prima dată în viaţa ei a văzut zăpadă adevărată şi Marisbe, tot ca adultă. Şi tot la Braşov, unde locuieşte, împreună cu soţul român. Marisbe vine din Venezuela şi cum este vorbitoare nativă de spaniolă, a reuşit să înveţe destul de repede româna, graţie aceloraşi asemănări lingvistice. „La început a fost foarte greu cu limba. Încă nu vorbesc foarte bine, asta cu articolul, cu un i, cu doi i nu ştiu încă, pluralul mă stresează, dar sper că odată o să învăţ”, mărturiseşte tânăra. Îşi aminteşte că atunci când şi-a anunţat familia că va veni în România, s-au speriat toţi ai ei. „Nici nu ştiau unde este România pe hartă”, ne-a spus Marisbe. Acum, însă, îi place mult Braşovul, e un oraş foarte frumos, mic, dar frumos. Recunoaşte că nu este foarte mare prietenă cu frigul de aici, însă s-a adaptat. Cât despre gastronomie, sunt lucruri pe care aici le-a încercat prima dată. „Noi nu avem de exemplu murături şi nu mâncăm cu oţet”. Cu carnea de porc nu a reuşit să se împrietenească. În ţara natală, carnea de pe masă însemna vită, pui sau peşte.
Natalia, o altă absolventă a cursurilor, este singura dintre migranţi care a primit  cetăţenia română. A venit din Ucraina, împreună cu soţul şi cele două fetiţe, în urmă cu doi ani. „Am primit cetăţenia română şi sunt foarte bucuroasă. În Ucraina am fost cofetar cu experienţă mare, iar aici îmi trebuie certificat pentru serviciu. Braşovul îmi place pentru că seamănă cumva cu Odessa. Este preferatul meu şi e foarte liniştit”, a spus Natalia. Când a venit în Braşov, cunoştea doar trei cuvinte: „Multumesc”, „Cu plăcere” şi „Bună ziua!”. Româna, spune ea, este o limbă grea, dar structura ei seamnănă oarecum cu cea ucraineană. Copiii, la rândul lor, ştiau 10 cuvinte româneşti. Acum învaţă română la şcoală şi se bucură că aici au găsit un mediu în care au sprijinul necesar.

Conştiincioşi la cursuri
Toţi cursanţii absolvenţi au fost foarte conştiincioşi, a dat asigurări profesoara lor, şi-au făcut inclusiv temele date acasă, deşi  au servicii, copii şi multe responsabilităţi. Totuşi, lecţiile cu adulţi care nu cunosc deloc româna sunt dificile şi au însemnat câteva provocări. „Este destul de greu pentru că îmi pun întrebări de gramatică, singura limbă în care eu pot să comunic cu ei este engleza, toţi o vorbesc, dar nu este limba lor nativă. E greu să înţeleagă anumite aspecte, iar limba română nu este chiar uşoară”, a precizat Elena Grigoraş, profesor limba română, Centrul pentru Imigranţi Braşov.
Centrul pentru Imigranţi a fost înfiinţat în 2011 şi oferă, pe lângă cursurile de limba română, informaţii şi consiliere pentru migranţi, diverse activităţi recreative pentru a-i acomoda pe străini cu ceea ce înseamnă cultura noastră, excursii etc. Migranţi sunt din toate colţurile lumii, unii vin să muncească aici, alţii vin ca parteneri ai românilor, mai sunt şi studenţi, elevi sau refugiaţi, într-un procent foarte mic.