Acesta nu este Mihăiţă

El este Mihăiţă, băiatul căruia aproape 40.000 de români i-au dat like, iar 17.000 au distribuit postarea, emoţionaţi de „curajul şi demnitatea unui copil sărac din Bucureşti”. Doar că Mihăiţă nu există. Imaginea este generată de inteligenţa artificială, iar povestea înduioşătoare e scrisă, cel mai probabil, de ChatGPT.
Eroul postării virale în ultimele zile este Mihăiţă, un copil sărac care bate timid în geamul unei maşini la un semafor din Bucureşti, primeşte o bancnotă pe care o refuză iniţial, apoi povestea se ramifică într-o serie de episoade care implică fraţi cuminţi, note bune la şcoală, tragedii familiale, un tată muncitor şi, bineînţeles, o comunitate care se mobilizează exemplar. Postarea a fost făcută pe pagina de Facebook „Viaţă de românaş”.

Indicii clasice, creat de AI
Jurnaliştii de la EduPedu au demontat însă pas cu pas povestea falsă. Deşi imaginile generate de inteligenţa artificială devin tot mai credibile, dispărând erorile precum degete în plus, există încă detalii care indică o imagine falsă. În cazul de faţă, sigla de pe pantalonii băiatului seamănă cu cea originală, Adidas, dar literele nu pot fi citite. În mână, „Mihăiţă” are ceea ce pare a fi un băţ telescopic şi un cap de racletă cu burete pentru parbriz, dar cel puţin băţul este diform la unul din capete.
Pe hanoracul lui, textul nu se poate citi, deşi unele litere precum „B”, „N” şi „A” au putut fi reproduse de modelul de inteligenţă artificială. La fel, semnul de pe strada unde s-ar afla „Mihăiţă” nu este niciunul din semnele de circulaţie auto existente în România. Toate acestea sunt indicii clasice ale unei imagini generate cu AI, potrivit EduPedu.

Cine se află în spatele poveştii
Pagina care a publicat postarea se numeşte „Viaţă de Românaş” şi a mai promovat şi alte poveşti în acelaşi stil. Este un aşa-numit „creator digital”, dar nu există o echipă editorială, nu are date de contact, iar transparenţa paginii este zero.
Pagina a fost creată în ianuarie 2024 şi iniţial se numea „Descoperă sănătatea”, apoi s-a numit pe rând „EFEMER”, „Pescuit şi Vânătoare” şi „Inimă deschisă”, până să se numească din decembrie anul trecut „Viaţă de românaş”.
Jurnaliştii EduPedu spun că astfel de pagini cresc rapid în popularitate, adunând zeci de mii de urmăritori prin conţinut lacrimogen, pentru a schimba ulterior direcţia. Aşa s-a întâmplat şi în cazul fostului candidat la prezidenţiale, Călin Georgescu, unde pagini iniţial pline de reţete culinare sau „lecţii de viaţă”, au început ulterior să promoveze mesajele legionare sau temele de propagandă ale acestuia.