Abandonaţi în spital, au „evadat” în cultură

 

Speranţa pacienţilor Unităţii de Asistenţă Medico-Socială de Pneumoftiziologie de la Sânpetru s-a dovedit a fi... cultura. Printr-un proiect implementat împreună cu Muzeul „Casa Mureşenilor”, bolnavii au beneficiat timp de cinci săptămâni de ateliere de educaţie plastică, scriere creativă, muzică, dans sau teatru. Acţiunea „Speranţa prin Cultură” a fost menită să facă mai bună viaţa pacienţilor, pe care multe familii îi abandonează în spital, şi, la final, şi-a dovedit beneficiile. Acum, iniţiatorii proiectului vor împărtăşi din experienţa lor specialiştilor în domeniu din toată ţara. „Sesiunea de diseminare pe care o organizăm este destinată în primul rând specialiştilor din unităţi de asistenţă medico-socială şi de boli de pneumofizilologie din toată ţara. Şi-au anunţat prezenţa colegi din cinci judeţe. De asemenea, angajaţi ai sistemului de asistenţă socială din judeţul Braşov”, ne-a declarat Valer Rus, manager de proiect, director al Muzeului „Casa Mureşenilor”. „O să le povestim un pic în ce a constat proiectul, ce aport a avut proiectul asupra beneficiarilor unităţii medico-sociale, cum s-a desfăşurat el, toate etapele pe care noi le-am parcurs, urmând ca la sfârşit să facem un schimb de experienţă cumva”, ne-a precizat şi Laura Ioana Bratosin, director al Unităţii de Asistenţă Medico-Socială de Pneumofiziologie Sânpetru. 

Pacienţii de aici suferă de boli ale plămânilor, iar majoritatea sunt sub tratament pe durata întregii vieţi. Unii dintre ei pleacă din centru după câteva luni, alţii după câţiva ani, dar alţii nu părăsesc niciodată unitatea din Sânpetru. Cei mai mulţi nu mai sunt vizitaţi de familii, care îi abandonează aici. Pentru ei, cele cinci săptămâni ale proiectului au fost o „evadare”. Au participat la ateliere şi au învăţat să deseneze, să cânte sau să facă figurine din lut. „Eu am participat la scriere şi la teatru. Am fost o perioadă bolnav şi m-au mutat la muzică. Îmi place şi muzica populară, şi uşoară. Îmi place melodia aceea «Să rămân tânăr cum sunt/ N-aş mai călca pe pământ/ M-aş face ca iarba-n vânt/ Din om tânăr, om bătrân». E preferata mea”, ne-a spune un bărbat pe care l-am întâlnit ieri la Sânpetru. „Eu am participat la atelierul de desen, unde am desenat o maşină, o bicicletă, amintiri din copilărie, din tinereţe. Au participat mai mulţi dintre colegi. Am desenat şi un om din depărtare. Desenul acesta nu l-am terminat. Mi-a plăcut foarte tare. Vreau să mai desenăm”, ne-a spus un alt bolnav, după care un pacient aflat într-un cărucior cu rotile ne-a cântat o melodie indiană pe care a învăţat-o la atelierul de muzică.