A3, Braşov - Comarnic: a 5-a oară… privată

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat că Autostrada Comarnic-Braşov s-ar putea face în parteneriat public-privat (PPP), iar pe această autostradă va exista taxă de trecere. „Există o listă de proiecte, toate eligibile pe programe europene, toate, doar că n-ajung banii europeni. Care se termină vor avea finanţare. Dacă se termină mai repede Paşcani-Suceava sau Paşcani-Siret, din acea sumă din banii europeni acea sumă va fi decontată. Toate aceste lucruri te duc până la 40 de miliarde, oricât am face noi, maxim. Diferenţa ca să ajungi la acea reţea decentă e de încă 30 de miliarde. Pentru aceste 30 de miliarde, poate Craiova – Severin – Caransebeş – Lugoj va fi pe PPP”, a declarat ministrul Transporturilor la Digi 24. „Comarnic–Braşov, (PPP, n.r.) poate fi o soluţie. Dacă lucrurile vor înainta foarte repede, am dat exemplu sectorul de la Codlea, dacă semnăm anul acesta, şi vom semna anul acesta contractul, va fi pe bani europeni, nu va fi pe PPP”, a adăugat Sorin Grindeanu.
Întrebat dacă autostrada Comarnic-Braşov va fi cu taxă de acces în cazul în care va fi realizată prin PPP, ministrul a răspuns: „Aproape sigur da. Scuzaţi-mă, am mers cu toţii în Europa. În momentul în care vom ajunge totuşi la un sistem cât de cât decent de autostrăzi în România, eu cred că va exista un sistem de vinietă, de taxe. Aţi mers undeva în Europa şi n-aţi plătit, în afară de Germania? (…) Aţi mers în Italia? Plăteşti când ai urcat şi când cobori. Peste tot, în afară de Germania, peste tot în Europa se plăteşte, în Ungaria, în Austria, peste tot”.
Varianta PPP pentru A3, tronsonul Braşov – Comarnic, a mai eşuat de 4 ori în ultimii 20 ani. Ultima oară în 2020.


CRONOLOGIA EŞECURILOR  
2004  
Guvernul Năstase semnează cu francezii de la Vinci contractul pentru construirea celor 36 de kilometri de autostradă între Comarnic şi Predeal în PPP.

2007
Guvernul Tăriceanu modifică legea parteneriatului public-privat şi tronsonul Comarnic - Braşov este propus spre realizare în sistem de concesiune.

2010
Guvernul Boc semnează un contract de concesiune cu francezii de la Vinci şi grecii de la Aktor. Trei luni mai târziu, consorţiul Vinci-Aktor denunţă unilateral contractul fără a plăti penalizări.

2014
Guvernul Ponta negociază cu Vinci, austriecii de la Strabag şi grecii de la Aktor pentru un contract de 8,5 mld. euro, urmând ca lucrările la acest tronson să se finalizeze în 4 ani.

2015
Statul anulează procedura, motivând că nu şi-ar fi putut respecta angajamentele faţă de Comisia Europeană şi FMI privind indicatorii macroeconomici (deficit bugetar şi datorie publică).

2017
Ministrul Răzvan Cuc semnează cu Alpenside contractul pentru proiecţia şi execuţia lotului 5 din autostrada Comarnic - Braşov, adică sectorul Râşnov - Cristian.

2019
Guvernul Dăncilă anunţă că reunţă la metoda parteneriatului public-privat şi declară că tronsonul Comarnic -Braşov va fi construit din fonduri publice.

2020
Ionel Dancă, şeful cancelariei premierului Orban, propune în şedinţa de guvern anularea procedurilor de contractare a investiţiilor în parteneriat public-privat, inclusiv pentru construcţia A3 Comarnic - Braşov.

2021
CNAIR a semnat în luna februarie cu Consitrans SRL contractul de circa 16,5 milioane de lei pentru revizuirea Studiului de Fezabilitate (realizat ultima oară în 2006). Termen, 46 de luni.
Prima valoare comunicată a fost de 8 miliarde euro, de la Guvern s-a declarat că e prea scumpă. S-a cerut reproiectarea, inclusiv cu modificări de traseu, pentru 4 miliarde de euro.